angajatá. Literatura are o functie educativá si moralá, este literatura lui Homo
moralis. Scriitorul are o responsabilitate mare si i se cer standarde artistice,
estetice si morale inalte.
In articolul Az igazi erdélyi szellemiség/Adevarata spiritualitate ardelea¬
ná" Kacsó Sándor atinge problema implicatiilor politice ale transilvanismului,
atunci cánd spune cá acesta nu este un construct exclusiv cultural sau politic,
ci este mai degrabá un tip de atitudine — practicá sau spiritualá — care poate
fi adoptat atát ín literaturá, cát si ín politicá. Transilvanismul este, in aceasta
acceptiune, un program de lucru si un curent, a cárui nesansá a fost tocmai mi¬
tizarea si glorificarea excesivá. Rezultatul acestei proiectári ín mit a fost catalo¬
garea transilvanismului estetic drept regionalism minor si a celui politic drept
trádare. Kacsó atinge ín acelasi articol si chestiunea originilor transilvanismu¬
lui románesc. El aduce ín discutie Dieta ardeleaná din 1863-64, unde, dupá
párerea lui, románii au folosit argumentatia si discursul de tip transilvanist
pentru a-si servi cauza. Cum anume? Episcopul Sulutiu vorbea acolo despre
egalitatea tuturor natiunilor, sugeránd ca toate limbile vorbite ín Ardeal sá de¬
viná limbi obligatorii ín scolile de stat. Concluzia epsicopului: La urma urmei,
multitudinea limbilor de la aceastá Dietá reflectá Transilvania ínsási, faptul cá
Transilvania este prin definitie plurilingvá anuntá deja discursul transilvanist
din anii 1920. Un alt text ín care chestiunea transilvanismului románesc trans¬
pare cu claritate este articolul de intampinare semnat de Kádár Imre (Új román
folyoirat Erdelyben/O revistä romäneascä nouä in Ardeal), in care autorul sa¬
lutä aparitia revistei Darul Vremii, apreciatä ca prima incercare de promovare a
transilvanismului cultural in cercurile intelectuale romänesti*. De asemenea,
Koväts Jözsef scrie un alt articol in Päszortüz, unde vorbeste de George Cosbuc
si de St. O. Iosif ca despre reprezentantii transilvanismului literar romänesc””.
Problema transilvanismului a fost diferit perceputä si dezbätutä in publi¬
catiile românesti ale vremii. S-au näscut studii consacrate problemei Transil¬
vaniei sub semnätura lui D. Popovici (1943), Ion Breazu (1944), G. Ibräileanu,
E. Lovinescu, G. Cälinescu, Ion Chinezu etc. „S-a recunoscut unanim energia
explozivä pe care aceastä provincie romäneascä o aduce, incepänd cu Scoala
ardeleanä, in miscarea de idei a natiunii, dar si in fertilizarea unor capitole
literare ca poezia ori romanul ... propulsarea epicului, socialului, etnicului
si eticului, categorii majore, necesare unei literaturi tinere adeseori ispititä de
miraje venite de departe sub cuväntul unei integräri in ritmuri europene. Intre
traditie si modernitate ... Transilvaniei i s-a rezervat fieful Traditiei printr-o
45 Text apärut in Erdelyi Helikon, 1938, 35-41, si reprodus in Pomogäts Bela, 2008, pp. 537¬
543.
46 Kädär Imre, „Üj román folyóirat Erdélyben", in Erdélyi Helikon, nr. 4 , aprilie 1930, pp.
340-341, az új román folyóiratot, amelyben szívesen sejtjük a modern, politikafölötti kul¬
túr-transzilvanizmus első román kísérletét.
47 Kováts József, , Legújabb erdélyi román líra", in Pásztortűz, nr. 8, aprilie 1930, pp. 184¬
185.