Oldal 82 [82]
2.4. TRANSILVANISMUL LA ROMÁNI 81
Ion Chinezu scrie ín celebra sa carte despre literatura maghiará ardeleaná
cä „Nu este scriitor mai de seamä in Ardeal care sä nu se fi rostit despre acest
transilvanism, socotit de unii drept axa literaturii de aici”*. Nu putem sä nu
fim de acord cu ideea cärturarului: ideea transilvanä a incitat multe dezbateri,
opinii pro si contra, chiar gi cei mai vehementi contestatari validändu-i, intr¬
un fel, existenta, tocmai prin insistenta cu care aproape fiecare participant al
vietii literare s-a pronuntat asupra lui. De altfel, frecventa termenului transil¬
van/ardelean* in diferitele denumiri de ziare, reviste, institutii etc. trädeazä
intipärirea conceptului in mentalul colectiv.
In programul transilvanist existä o legäturä puternicä intre ideea regionalä
si cea europeanä, sau cum formula Kuncz Aladär, refacerea unei Europe spiri¬
tuale unite. Ideea transilvanä din anii 1920 se baza pe convingerea cä identi¬
tätile si ideologiile nationale ale romänilor, maghiarilor si sasilor erau compa¬
tibile si conciliabile, ba mai mult, cä aceste identitäti particulare fac parte din
identitatea comunä mai largä, identitatea transilvanä. Lipsa empatiei, räceala si
chiar respingerea cu care ideea identitätii comune transilvänene a fost primitä
in cercurile politice si intelectuale influente române isi au originea in faptul ca
ea era consideratä incompatibilä cu orientarea nationalä romäneascä oficiala™.
2.4. Transilvanismul la romani
Constiinta si ideologia nationalä romänä a fost promovatä mai intäi de
Scoala Ardeleanä (Samuil Micu Klein, Petru Maior, Gh. Sincai), iar constiinta
comunitarä säseascä s-a format prin scrierile lui August Ludwig Schlözer, Ste¬
fan Ludwig Roth si Friedrich Teutsch). Bilingvismul si multilingvismul erau o
normä pentru central-europenii educati, cel putin pänä spre mijlocul secolului
XX. Cum majoritatea scriitorilor ardeleni vorbeau limba romana si maghiara
deopotrivä, ei puteau avea acces direct la creatia artisticä si cea publicisticä
a celorlalti. Ideologia transilvanista implica existenta spiritului ardelean si la
scriitorii romani si sasi.
In polemica despre sufletul ardelean, pornitä de Siebenburgisch Deut¬
sches Tageblatt si continuatá de Pásztortűz, Nicolae Iorga recunostea tradi¬
tiile specifice spatiului ardelean, dar subliniazá unitatea culturii románe. Li¬
teratura propusá de transilvanism respinge atát purismul ín artá, cát si arta
42 Ion Chinezu, Aspecte din literatura maghiará ardeleaná, Cluj, Editura Revistei Societatea
de máine, 1930, p. 16.
43 Exemple, in acest sens, ar putea fi publicatiile Transilvania (publicatie apárutá cu inter¬
mitente la Brasov, apoi la Sibiu íntre 1868-1945), Ardealul (sáptámánal apárut la Brasov
intre 1912-1914), Ardealul tänär (bilunar apärut la Cluj intre 1930-1931), Ardealul teatral
si artistic (1927-1928) sau Erdelyi Helikon (1928-1944), Erdelyi Lapok (1908-1913), Uj
Erdely (1921-1944) etc.
44 Flöra Gäbor, op. cit., p. 202.