Page 52 [52]
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 51
toarcä spre trecut, refuzänd cu obstinentä sä-gi asume prezentul sau viitorul”#°.
Criticul reproseazä elitizarea politicii editoriale a Corporatiei, datoritä cäreia
romane ca Vakvaganyon/Pe linie moartä sau Czimeresek/Blazonarzii au fost
refuzate. Kacs6 Sandor si Tamasi Aron au avut curajul de a depäsi obsedanta
temä paseistä si de a aborda teme luate din viata societätii contemporane. O
altä consecintä a dezbaterii despre lasitate este cresterea prestigiului asertivitä¬
tii si a märturisirii oneste, directe si deschise.
Ligeti Ernő aminteste ín Súly alatt a pálma (Cluj, 1941), asemeni lui Balotá
mai tarziu, lipsa fenomenului critic obiectiv si a criticilor in literatura maghiará
ardeleanä. La sfârsitul anilor 1920 se intrezäreste insä o schimbare de paradig¬
mä: vocea criticä isi face aparitia in interiorul grupärii Helikon, prin interme¬
diul lui Kuncz si Tamäsi. Ligeti il vede pe Kuncz ca un punct de focalizare, de
convergentä a opiniilor diferite, care cerea sä se scrie o literaturä europeanä,
cu evidentierea caracteristicilor particulare/locale. Un localism expansiv, am
spune noi. La Tamäsi este apreciatä practica si apologia autocriticii necesare
autorului.
in perioada anchetei (1929-1930) si literatura romana noteaza fenomene si¬
milare. La sfärsitul anilor 1920 se scot numeroase ziare si reviste: publicatii avan¬
gardiste (Urmuz al lui Geo Bogza, unu si Alge, sub redactia lui Sasa Pana), Bilete
de papagal (Arghezi, Vremea, Kalende (intre traditionalism si modernism), Ti¬
parnita literarä (antiortodoxistä). Dintre publicatiile din provincie amintim Da¬
rul vremii (Cluj, 1930, februarie-septembrie) la care colaboreazä si Ion Chinezu,
Agärbiceanu, Pavel Dan, Emil Giurguca, Lucian Blaga, Victor Papilian.
O efervescentä la fel de mare se observä si in productia de carte romäneas¬
cd. In 1929 apare Zodia cancerului de Sadoveanu. In 1930 apare Baltagul de
acelasi autor, apoi Ultima noapte de dragoste, intäia noapte de räzboi de Camil
Petrescu, Calea Victoriei de Cezar Petrescu, Bal mascat de Gib Mihäiescu, Ro¬
xana de Gala Galaction, Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale, Icoane de
lemn de Arghezi sau Romanul lui Mirel de Anton Holban. Aceasta febrilitate
creativä se observa si in literatura maghiara din Ardeal.
in literatura maghiara din Romania atractia pentru cele ce trec, intentia
si instinctul conservärii, constientizarea, in paralel, a legilor implacabile ale
schimbärii au fost fenomene foarte puternice. In Transilvania adaptarea la spe¬
cificul locului are traditii multiseculare. Cumpätarea si simtul mäsurii au un rol
deosebit in abordarea realitätii. „Factorii geografici gi meteorologici converg cu
cei istorici — meteorologia istoricä are ultimul cuvänt”!"!, este de pärere Käntor
Lajos intr-o carte apärutä in 1992. De aici se poate deduce mult discutatul simt al
realitätii alomului si al scriitorului ardelean: acest simt acut al realitatii e un fel
de differentia specifica. Pastrarea cumpatului, a echilibrului, asezarea in aceasta
permanenta stare de veghe au un rol hotarator in momentele de mare schimbare.
110 Kantor Lajos, op. cit., 1984, p. 9.
111 Kantor Lajos, op. cit., 1992, p. 6.