Page 52 [52]
OCR
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 51 toarcä spre trecut, refuzänd cu obstinentä sä-gi asume prezentul sau viitorul”#°. Criticul reproseazä elitizarea politicii editoriale a Corporatiei, datoritä cäreia romane ca Vakvaganyon/Pe linie moartä sau Czimeresek/Blazonarzii au fost refuzate. Kacs6 Sandor si Tamasi Aron au avut curajul de a depäsi obsedanta temä paseistä si de a aborda teme luate din viata societätii contemporane. O altä consecintä a dezbaterii despre lasitate este cresterea prestigiului asertivitätii si a märturisirii oneste, directe si deschise. Ligeti Ernő aminteste ín Súly alatt a pálma (Cluj, 1941), asemeni lui Balotá mai tarziu, lipsa fenomenului critic obiectiv si a criticilor in literatura maghiará ardeleanä. La sfârsitul anilor 1920 se intrezäreste insä o schimbare de paradigmä: vocea criticä isi face aparitia in interiorul grupärii Helikon, prin intermediul lui Kuncz si Tamäsi. Ligeti il vede pe Kuncz ca un punct de focalizare, de convergentä a opiniilor diferite, care cerea sä se scrie o literaturä europeanä, cu evidentierea caracteristicilor particulare/locale. Un localism expansiv, am spune noi. La Tamäsi este apreciatä practica si apologia autocriticii necesare autorului. in perioada anchetei (1929-1930) si literatura romana noteaza fenomene similare. La sfärsitul anilor 1920 se scot numeroase ziare si reviste: publicatii avangardiste (Urmuz al lui Geo Bogza, unu si Alge, sub redactia lui Sasa Pana), Bilete de papagal (Arghezi, Vremea, Kalende (intre traditionalism si modernism), Tiparnita literarä (antiortodoxistä). Dintre publicatiile din provincie amintim Darul vremii (Cluj, 1930, februarie-septembrie) la care colaboreazä si Ion Chinezu, Agärbiceanu, Pavel Dan, Emil Giurguca, Lucian Blaga, Victor Papilian. O efervescentä la fel de mare se observä si in productia de carte romäneascd. In 1929 apare Zodia cancerului de Sadoveanu. In 1930 apare Baltagul de acelasi autor, apoi Ultima noapte de dragoste, intäia noapte de räzboi de Camil Petrescu, Calea Victoriei de Cezar Petrescu, Bal mascat de Gib Mihäiescu, Roxana de Gala Galaction, Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale, Icoane de lemn de Arghezi sau Romanul lui Mirel de Anton Holban. Aceasta febrilitate creativä se observa si in literatura maghiara din Ardeal. in literatura maghiara din Romania atractia pentru cele ce trec, intentia si instinctul conservärii, constientizarea, in paralel, a legilor implacabile ale schimbärii au fost fenomene foarte puternice. In Transilvania adaptarea la specificul locului are traditii multiseculare. Cumpätarea si simtul mäsurii au un rol deosebit in abordarea realitätii. „Factorii geografici gi meteorologici converg cu cei istorici — meteorologia istoricä are ultimul cuvänt”!"!, este de pärere Käntor Lajos intr-o carte apärutä in 1992. De aici se poate deduce mult discutatul simt al realitätii alomului si al scriitorului ardelean: acest simt acut al realitatii e un fel de differentia specifica. Pastrarea cumpatului, a echilibrului, asezarea in aceasta permanenta stare de veghe au un rol hotarator in momentele de mare schimbare. 110 Kantor Lajos, op. cit., 1984, p. 9. 111 Kantor Lajos, op. cit., 1992, p. 6.
