Page 81 [81]
OCR
80 2. IDEOLOGII CULTURALE ARDELENE gic románo-maghiar esueazá tot prin anii 1930. Literatura helikonistá devine literaturá de atelier, care cultivá tot mai intens iluzii romantice. Antologia Tizenegyek (1923) anuntá deja generatia si miscarea posthelikonistá si ideologia poporanistá (Balázs Ferenc, Jancsó Béla). Ín 1930, apare revista si miscarea Erdélyi fiatalok, apoi un an mai tárziu antologia Új arcvonal. Aceastá nouá generatie rupe deja legáturile cu ideologia transilvanistá si accentele romantioase din jurul ei. Revista cu orientare de stánga Korunk va combate cu vehementá ideea transilvaná. ín 1935, Jancsó Elemér publicá studiul Erdély irodalmi élete 1918-tól napjainkig/Viata literarä ardeleanä din 1918 pänä azi, care va suscita o polemicá intensä. Generatia veche ia apärarea transilvanismului. Babits Mihäly atrage atentia asupra pericolului cäderii in provincial a transilvanismului, pericol care poate fi evitat doar prin cultivarea unui spirit critic puternic. El apreciazä calitätile ideii transilvane teoretizate de Kuncz si deschiderea spre universal si spiritul european. Gruparea Erdelyi fiatalok va promova un transilvanism moderat, ponderat. Influenta Scolii Sociologice a profesorului D. Gusti e mare, ei vor promova ideea solidaritätii dintre intelectuali si popor. Transilvanismul, in conceptia lor, e o rezultantä, nu atät a factorilor istorici, cät mai ales a celor economici si sociali. Eseul lui Szemlér Ferenc Jelsz6 és mithosz/intre slogan si mit (1937) va fi un fel de necrolog al transilvanismului abstract, mistificant. El recunoaste ca ideea transilvanä e beneficä, atäta timp cat rämäne o ideologie de tip umanist-european. In momentul in care este perceput ca un mit, o ideologie transculturala, transilvanismul devine un factor perturbator al progresului spiritual. Ancheta Jelszö és mithosz avea intentia de a ingropa definitiv ideologia transilvanistä. Szemler ceruse, printr-o scrisoare deschisä, sä se räspundä la intrebäri legate de rolul transilvanismului in viata literarä contemporanä. Concluzia anchetei este cä in anii 1930 ideea transilvanä devenise deja un concept depäsit. Szemler considera literatura transilvanistä drept aripa ardeleanä a literaturii de la Nyugat, argumentänd cä principiile transilvaniste au fost asumate doar de minoritatea maghiarä, nu si de romäni sau sasi. Transilvanismul politic s-a dovedit a fi si mai hilar si mai efemer. El va decreta moartea transilvanismului tocmai cu aceste argumente de caducitate si unilateralitate. Mai multi scriitori se implicä in polemicä. Kös Käroly räspunde neintärziat. El va aduce in apärarea ideii transilvane (acuzatä pentru caracterul ei vag, obscur, nedefinit, nebulos) faptul cä nici concepte ca patriotism, suflet, frumusete sau religie nu au un continut obiectual clar si precis definit, dar acest lucru nu le stirbeste importanta. K6és Karoly ia apararea ideologiei transilvaniste, crezul suprem al generatiei sale, färä sä nege ca rolul acesteia e deja mult diminuat. Kacsö Sändor va lua si el apärarea transilvanismului prin referire la acesta ca la un fel de a fi si ca la un program de lucru, o atitudine spirituala si pragmaticä a intelectualului ardelean. Polemica initiatä de Szemler cu scopul märturisit de a ingropa transilvanismul, nu a negat, totusi, incärcätura pozitivä a fenomenului, constiinta si spiritul de tolerantä, europenismul si umanismul.
