Page 81 [81]
80 2. IDEOLOGII CULTURALE ARDELENE
gic románo-maghiar esueazá tot prin anii 1930. Literatura helikonistá devine lite¬
raturá de atelier, care cultivá tot mai intens iluzii romantice. Antologia Tizenegyek
(1923) anuntá deja generatia si miscarea posthelikonistá si ideologia poporanistá
(Balázs Ferenc, Jancsó Béla). Ín 1930, apare revista si miscarea Erdélyi fiatalok,
apoi un an mai tárziu antologia Új arcvonal. Aceastá nouá generatie rupe deja
legáturile cu ideologia transilvanistá si accentele romantioase din jurul ei. Revista
cu orientare de stánga Korunk va combate cu vehementá ideea transilvaná.
ín 1935, Jancsó Elemér publicá studiul Erdély irodalmi élete 1918-tól nap¬
jainkig/Viata literarä ardeleanä din 1918 pänä azi, care va suscita o polemicá
intensä. Generatia veche ia apärarea transilvanismului. Babits Mihäly atrage
atentia asupra pericolului cäderii in provincial a transilvanismului, pericol
care poate fi evitat doar prin cultivarea unui spirit critic puternic. El apreciazä
calitätile ideii transilvane teoretizate de Kuncz si deschiderea spre universal
si spiritul european. Gruparea Erdelyi fiatalok va promova un transilvanism
moderat, ponderat. Influenta Scolii Sociologice a profesorului D. Gusti e mare,
ei vor promova ideea solidaritätii dintre intelectuali si popor. Transilvanismul,
in conceptia lor, e o rezultantä, nu atät a factorilor istorici, cät mai ales a celor
economici si sociali. Eseul lui Szemlér Ferenc Jelsz6 és mithosz/intre slogan si
mit (1937) va fi un fel de necrolog al transilvanismului abstract, mistificant. El
recunoaste ca ideea transilvanä e beneficä, atäta timp cat rämäne o ideologie de
tip umanist-european. In momentul in care este perceput ca un mit, o ideologie
transculturala, transilvanismul devine un factor perturbator al progresului spi¬
ritual. Ancheta Jelszö és mithosz avea intentia de a ingropa definitiv ideologia
transilvanistä. Szemler ceruse, printr-o scrisoare deschisä, sä se räspundä la
intrebäri legate de rolul transilvanismului in viata literarä contemporanä. Con¬
cluzia anchetei este cä in anii 1930 ideea transilvanä devenise deja un concept
depäsit. Szemler considera literatura transilvanistä drept aripa ardeleanä a lite¬
raturii de la Nyugat, argumentänd cä principiile transilvaniste au fost asumate
doar de minoritatea maghiarä, nu si de romäni sau sasi. Transilvanismul politic
s-a dovedit a fi si mai hilar si mai efemer. El va decreta moartea transilvanismu¬
lui tocmai cu aceste argumente de caducitate si unilateralitate.
Mai multi scriitori se implicä in polemicä. Kös Käroly räspunde neintärzi¬
at. El va aduce in apärarea ideii transilvane (acuzatä pentru caracterul ei vag,
obscur, nedefinit, nebulos) faptul cä nici concepte ca patriotism, suflet, fru¬
musete sau religie nu au un continut obiectual clar si precis definit, dar acest
lucru nu le stirbeste importanta. K6és Karoly ia apararea ideologiei transilvanis¬
te, crezul suprem al generatiei sale, färä sä nege ca rolul acesteia e deja mult
diminuat. Kacsö Sändor va lua si el apärarea transilvanismului prin referire la
acesta ca la un fel de a fi si ca la un program de lucru, o atitudine spirituala si
pragmaticä a intelectualului ardelean. Polemica initiatä de Szemler cu scopul
märturisit de a ingropa transilvanismul, nu a negat, totusi, incärcätura pozitivä
a fenomenului, constiinta si spiritul de tolerantä, europenismul si umanismul.