adeváratá ars poetica, o confesiune a artistului si gánditorului Kuncz Aladár.
Umanismul säu se manifestä din plin in indemnurile sale la tolerantä, la pa¬
cificarea antagonismelor, la intelegere umanä. In Ideea transilvanä, pledeazä
pentru pacifismul umanist. Scriitorul care pätimise mult din pricina räzboiului
se declara adeptul fervent si sincer al bunei intelegeri. El considerä cä numai
politica tolerantei reciproce poate salva Europa de la pieire*®. In articolul Li¬
teratura lasä flageleazä, acuzä ruperea literaturii de realitate. Nu existä, crede
scriitorul, primejdie mai mare pentru literaturä decät sä-si piardä legäturile cu
viata realä, sau sä nu indräznescä sä se apropie de prezent dintr-o lasä pasivi¬
tate. Transilvanismul lui Kuncz, atitudinea sa este cea a unui activism cultural
coroborat cu un pacifism generos. Isi asumä rolul, dificil de altfel, de diplomat
literar, care promoveazä ideea comunicärii sinu ainchistärii. „Spiritul pacifist,
umanismul (inspirat din acela al cercului de la Nyugat), tendinta manifestä de
a urmäri prin literaturä scopurile cele mai pure sint caracteristice pentru acea
forma mentis pe care o reprezintä Kuncz in toate operele sale. Redactorul de
la Erdelyi Helikon este un excelent catalizator al energiilor literare; ... umanis¬
mul säu estetic apärä programatic acea literaturä care vrea sä realizeze ordinea
mondialä a valorilor artistice si morale sub ocrotirea popoarelor care s-au alä¬
turat, stabilind stränse legäturi culturale. Înzestrat cu talentul, cu autoritatea
organizatorului de marcä, el näzuieste spre desprovincializarea literaturii, spre
realizarea valorilor unei culturi literare de nivel fnalt”#.
In anii 1920 canonul transilvanist înseamnä incadrarea in aceeasi para¬
digmä a memoriei, a istoriei si a salvärii valorilor, a traditiei. Dacä în anii 1920
canonul transilvanist era mai degrabä de tip Jangue sau knowledge (nu textual
deci), perceput ca un sistem de norme, un fel de competenta literara, din 1928
avem deja de-a face cu un canon transilvanist definit ca text sau corpus de tex¬
te. Kuncz Aladár publica in 1928 textul Az erdélyi gondolat/Ideea transilvanä
in care propune o lista cu nume de scriitori, care intra, instantaneu, in canonul
vremii. În prozä mentionäm numele lui Berde, Makkai, Tabéry, Kacs6, Gyallay.
In anii 1930 canonul transilvanist se modificä, se pluralizeazä, apar tendintele
moderniste, sociografice, poporaniste si opereazä deja cu scriitori canonizati.
Canonul transilvanist e dublu inrädäcinat: in local sau actual si in uni¬
versal. Valorile locale nu sunt excluse din marele sistem valoric universal si
invers: färä deschidere universalä transilvanismul cade in provincialism. Kun¬
cz Aladär pune problema relatiei dintre regional si european. Transilvanismul
lui Kuncz nu e concentrat pe o scarä de valori in perspectivä verticalä, ci tine
cont si de relationärile pe plan orizontal, de interferentele dintre literaturile
ardelene de diferite limbi.
In anii 1930 incepe criza transilvanismului, se multiplicä accentele nationa¬
liste, se räspändesc ideile de extremä dreapta. Sansele creärii unui context dialo¬