Oldal 79 [79]
OCR
78 2. IDEOLOGII CULTURALE ARDELENE gurä, crede Kuncz: „Viata trebuie träitä si asumatá ín forma ín care ea ne-a fost hárázitá"?. Ín articolul Tíz év Kuncz vorbeste de un transilvanism care ar servi progresul si evolutia culturalá, nu de unul vag, íntrezárit doar dincolo de ceturi mistice. El vorbeste de ideea transilvaná, nu de mitul transilvan. Se referá la necesitatea actiunii si asumärii vietii, si nu la incremenirea intr-un gest de refuz al acestora. Avant tout, la litterature, rosteste Kuncz, acest Lovinescu maghiar ardelean, formuländ una din cele mai interesante teorii: pornind de la culoarea locala, de la particularitatile locale, literatura trebuie sa ia un avant, sa se angajeze intr-o miscare ascendentä, ajungänd la altitudini de la inältimea cärora soarta micilor natiuni devine o problemä universalä. O natiune micä poate intra in universalitate prin literaturä. Acest studiu vorbeste de existenta a douä tendinte opuse: prima tendintä cuprinde reprezentantii literaturii antebelice, fideli epigoni ai dogmelor popular-nationale (Erdelyi irodalmi tärsasag/Societatea literarä ardeleanä), si cea de-a doua directie, cea a europocentristilor. Ideea ardeleanä a lui Kuncz este profund umanistä. Intr-un articol din Nyugat — Az erdélyi gondolat Erdély magyar irodalmaban/Ideea transilvanä in literatura maghiará din Ardeal Kuncz noteazá: , Scoala Ardeleaná a literaturii romäne transplantazä ideile apusene in Ardeal, ardeleanul Cosbuc si ... Eminescu transpun formele artistice apusene in lirica romäneascä. E de prisos sd mai amintim mäsura in care sasii, de la Honterus si pänä la Brukenthal, incercau sä recreeze in viata lor artisticä atmosfera si nivelul spiritualitätii vest europene. In afarä de aceastä bazä apuseanä, cultura celor trei popoare a rämas in contact pe parcursul evolutiei istorice, cu spiritualitatea si cultura tärii mama. Acest contact nu inseamnä doar preluarea unor influente, dar inseamnä si atribuirea unui rol de directie, de orientare in primul ränd in literatura romänä siin mai micä mäsurä in literatura maghiarä. In ciuda acestor caracteristici, träsäturi si finalitäti comune, cele trei culturi din Ardeal au rämas prin excelentä nationale, coloratura lor esentialä si resorturile populare rämänänd nealterate”°®. O alta idee care trebuie amintitä vizavi de acest articol si care precede cu un an declansarea dezbaterii despre lasitate, priveste literatura razboiului: Kuncz e convins ca reprezentarea artisticä a Ardealului contemporan nu se poate realiza fara reträirea artisticä a experientei Primului Räzboi Mondial. Aceastä terapie eminamente artisticä ar avea efecte cathartice, rememorarea prin artä ar facilita impäcarea cu sine si distantarea, ruperea de o experientä traumatizantä. Partea cea mai valoroasä a ideii transilvane, in viziunea lui Kuncz, este aceea care priveste apropierea, colaborarea dintre nationalitätile romänä, maghiarä, germanä si altele. Intr-un articol, Erdély az én hazám/ Transilvania este patria mea el declará cá Nu poate fi scriitor maghiar ardelean cel care nu cunoaste miscárile paralele literare románe si sásesti. Acest articol contine o 38 Kuncz Aladár, , Tíz év", in Erdélyi Helikon, nr. 1, 1928, pp. 2-5. 39 Kuncz Aladár, , Az erdélyi gondolat Erdély magyar irodalmában", in Pomogáts Béla, op. cit., 2008, pp. 477-485.
