Oldal 79 [79]
78 2. IDEOLOGII CULTURALE ARDELENE
gurä, crede Kuncz: „Viata trebuie träitä si asumatá ín forma ín care ea ne-a
fost hárázitá"?. Ín articolul Tíz év Kuncz vorbeste de un transilvanism care ar
servi progresul si evolutia culturalá, nu de unul vag, íntrezárit doar dincolo de
ceturi mistice. El vorbeste de ideea transilvaná, nu de mitul transilvan. Se re¬
ferá la necesitatea actiunii si asumärii vietii, si nu la incremenirea intr-un gest
de refuz al acestora. Avant tout, la litterature, rosteste Kuncz, acest Lovinescu
maghiar ardelean, formuländ una din cele mai interesante teorii: pornind de la
culoarea locala, de la particularitatile locale, literatura trebuie sa ia un avant, sa
se angajeze intr-o miscare ascendentä, ajungänd la altitudini de la inältimea cä¬
rora soarta micilor natiuni devine o problemä universalä. O natiune micä poate
intra in universalitate prin literaturä. Acest studiu vorbeste de existenta a douä
tendinte opuse: prima tendintä cuprinde reprezentantii literaturii antebelice,
fideli epigoni ai dogmelor popular-nationale (Erdelyi irodalmi tärsasag/Soci¬
etatea literarä ardeleanä), si cea de-a doua directie, cea a europocentristilor.
Ideea ardeleanä a lui Kuncz este profund umanistä. Intr-un articol din Nyu¬
gat — Az erdélyi gondolat Erdély magyar irodalmaban/Ideea transilvanä in li¬
teratura maghiará din Ardeal Kuncz noteazá: , Scoala Ardeleaná a literaturii
romäne transplantazä ideile apusene in Ardeal, ardeleanul Cosbuc si ... Emi¬
nescu transpun formele artistice apusene in lirica romäneascä. E de prisos sd
mai amintim mäsura in care sasii, de la Honterus si pänä la Brukenthal, incer¬
cau sä recreeze in viata lor artisticä atmosfera si nivelul spiritualitätii vest euro¬
pene. In afarä de aceastä bazä apuseanä, cultura celor trei popoare a rämas in
contact pe parcursul evolutiei istorice, cu spiritualitatea si cultura tärii mama.
Acest contact nu inseamnä doar preluarea unor influente, dar inseamnä si atri¬
buirea unui rol de directie, de orientare in primul ränd in literatura romänä siin
mai micä mäsurä in literatura maghiarä. In ciuda acestor caracteristici, träsä¬
turi si finalitäti comune, cele trei culturi din Ardeal au rämas prin excelentä na¬
tionale, coloratura lor esentialä si resorturile populare rämänänd nealterate”°®.
O alta idee care trebuie amintitä vizavi de acest articol si care precede cu un
an declansarea dezbaterii despre lasitate, priveste literatura razboiului: Kuncz
e convins ca reprezentarea artisticä a Ardealului contemporan nu se poate re¬
aliza fara reträirea artisticä a experientei Primului Räzboi Mondial. Aceastä
terapie eminamente artisticä ar avea efecte cathartice, rememorarea prin artä ar
facilita impäcarea cu sine si distantarea, ruperea de o experientä traumatizantä.
Partea cea mai valoroasä a ideii transilvane, in viziunea lui Kuncz, este
aceea care priveste apropierea, colaborarea dintre nationalitätile romänä, ma¬
ghiarä, germanä si altele. Intr-un articol, Erdély az én hazám/ Transilvania
este patria mea el declará cá Nu poate fi scriitor maghiar ardelean cel care nu
cunoaste miscárile paralele literare románe si sásesti. Acest articol contine o
38 Kuncz Aladár, , Tíz év", in Erdélyi Helikon, nr. 1, 1928, pp. 2-5.
39 Kuncz Aladár, , Az erdélyi gondolat Erdély magyar irodalmában", in Pomogáts Béla, op.
cit., 2008, pp. 477-485.