Page 75 [75]
74 2. IDEOLOGII CULTURALE ARDELENE
modernismului. Ca o reactie apar initiativele culturale progresiste, adepte ale
descentralizárii: 1911 Haladás (Bárd Oszkár), 1914 Erdélyi figyelő (Dej, Egyed
Zoltán, Kállay Miklós), 1912 Kalotaszeg (Stana, Kós Károly).
ín 1912 apare revista Kalotaszeg. Képes hetilap (7 ian - 26 martie 1912, Sta¬
na), un important moment pretransilvanist. Ea a fost editatá, redactatá si ilustra¬
tá de cátre Kós Károly. Scopul declarat al acestuia era sá popularizeze teoria sa
despre transilvanism?. Au apárut ín total 12 numere, iar ideea interdependen¬
tei natiunilor din Transilvania transpare aproape programatic. Revista are un
rol esential ín formularea ideologiei transilvanismului interbelic, desi, conform
opiniei lui Varró János, Kalotaszeg nu poate fi considerat precursorul transilva¬
nismului interbelic*. Trebuie sä mentionäm douä idei de bazä ale publicatiei lui
Kós: critica politicii centraliste budapestane si convietuirea româno-maghiarä
in tinutul Transilvaniei”. Transilvanismul lui Kös, practicat in paginile revistei
Kalotaszeg, s-a dorit a fi leacul impotriva negärii traditiilor specific ardelene.
Revista Erdelyi szemle a dat un avänt puternic fenomenului prototransil¬
vanist pornit inainte de Primul Räzboi Mondial — descentralizarea literarä si
desprinderea culturalä de Budapesta. Revista promova, in plan cultural, un
umanism receptiv la nou si se dezicea de sistemul elitist, de castä literarä,
promovat in capitalä. In aceste reviste apartinänd etapei timpurii publicä deja
Äprily, Kös, Szentimrei, Remenyik, Berde, nume care vor consacra ideea tran¬
silvanä. Ideile, principiile care vor deveni ingredientele ideologiei transilva¬
ne incep sä ia contur incä de pe acum: ideea descentralizärii si a autonomiei
culturale, apropierea romäno-maghiarä, pästrarea traditiilor culturale ardelene.
De la inceputul secolului si pänä la Primul Räzboi Mondial fenomenul transil¬
vanist se manifesta, deci, in special in publicatii periodice. Dupä unirea Tran¬
silvaniei cu Romänia politica centralizatoare, cu accente nationaliste, a noului
centru — Bucurestiul — a avut ca efect revenirea in actualitate a ideii transilvane.
In 23 ianuarie 1921, apare primul manifest transilvanist Kidlté sz6/Cu¬
väntul care strigä (K6s Käroly, Paäl Ärpäd, Zägoni Istvän). Textul s-a näscut
din nevoia unei abordäri realiste a propriei conditii, dar se resimte incä un
ton romantios-patetic al trezirii la statutul de minoritar. Este, in orice caz,
punctul de pornire al primei dezbateri ample despre transilvanism. Kös Käro¬
ly este co-autorul manifestului, conceptul de transilvanism formulat si teo¬
retizat aici nu e un concept indeajuns clarificat si definit. Esenta discursului
din Kiáltó szó este de a pune capät stärii de disperare si de insingurare care
a dominat perioada 1918-1921, si de a oferi un program de lucru, bazat pe
sublinierea multiculturalismului spatiului transilvan. Ceea ce este cunoscut
azi ca transilvanism a luat nastere dupa 1918. Cea de-a doua etapa a transil¬
vanismului incepe, dupa K. Lengyel in jurul anului 1923, dupa Pomogats ín
32 VeziK. Lengyel Zsolt, op. cit., p. 41, Pomogáts Béla, op. cit., 1983, p. 82.
33 K. Lengyel Zsolt, op. cit., p. 151.
34 Idem, p. 61.