Seite 69 [69]
OCR
68 2. IDEOLOGII CULTURALE ARDELENE principii fundamentale: era credo-ul interrelationárii si convietuirii celor trei culturi (principiul tolerantei), era expresia iubirii pentru pämäntul natal (principiul localist-regionalist) si era, in al treilea ränd, o miscare de mobilizare a politicilor culturale (caracterul de pedagogie nationalä). Problema definirii transilvanismului, respectiv cea a timing-ului sunt cel mai intens dezbatute chestiuni legate de transilvanism, si de aici vor decurge cele mai frecvente critici. Nedefinibilitatea transilvanismului este insä o falsä problemä in opinia lui K. Lengyel, pentru cä exegeza opereazä cu premisa cä fenomenul ar trebui cuprins intr-o singurä formulä. Imposibilitatea cuprinderii intr-o singurä definitie, aceastä angoasä si obsesie a definirii conduce la impreJepyyr sia nedefinibilitatii fenomenului* (t.n.). In interpretarea ideologiei transilvane, Pomogäts surprinde contradictiile fenomenului, inerente oricärei manifestäri bazate pe coalitie si compromis. Una dintre aceste contradictii o reprezintä dificultatea definirii ideii transilvane. Dupä Pomogäts Bela, transilvanismul este conceptul central si linia directoare a literaturii helikoniste, principalele lui caracteristici fiind umanismul, dinamica interna, pluralismul. S-a constituit ín rändul clasei de mijloc, ajungand spre mijlocul anilor 1920, o adeváratá ideologie nationala, care a jucat un rol esential in (re)formarea constiintei. Pomogäts accentueazä rolul jucat de transilvanism ca ideologie literara. Lang Gusztav vorbeste, dincolo de aspectul literar, si de ceea ce el numeste »varianta istorica a constiintei de sine a maghiarimii”. In Jegyzetek a transzilvanizmusrol/Note despre transilvanism (publicat ín Utunk, 14 dec. 1973) acesta vorbeste de utopia transilvanismului, arätând cä un spirit transilvan unitar si etern nu a existat niciodatä. Cariera transilvanismului a depins in mare mäsurä de alternanta realism/romantism in evolutia fenomenului cultural maghiar din Romänia. In anii 1920 predomina curentul gi imboldul realist, ideologia transilvanä facilitänd procesul de resuscitare culturalä de dupä 1918. In anii 1930 transilvanismul romantic sau romantios, mitologizant ia avänt, probabil in urma numeroaselor esecuri socio-politice. Läng e de pärere cä transilvanismul anilor 1920, a fost o ideologie politicä ce exprima tensiunile si dihotomiile dintre constiinta maghiarä nationalä si regionalä. Utilitatea si efectele transilvanismului trebuie judecate nu dupä criterii posterioare momentului in care aceastä ideologie actiona, ci dupä criteriile acelui timp. Bányai Läszlö explicä transilvanismul helikonist prin constiinta istoricä specialä a maghiarimii ardelene. Gäll Ernö subliniazä nevoia apropierii culturale romäno-maghiare. Särreti Sändor analizeazä bazele sociologice ale fenomenului. In lucrarea Eszmék, intézmények, ideológiák Erdélyben. Tanulmányok Nagy György subliniazá cáteva aspecte esentiale legate de evolutia 19 Idem, p. 280. ... a transzilvanizmust nem egy minden tulajdonságát lefedő képletben, hanem alkati összetevőiben kell megragadni. Definíciója ilyen értelemben tipologizálásával lehetséges.
