Oldal 56 [56]
OCR
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 55 Foarte noocratic — la modul camilpetrescian si aproape simultan cu acesta — revista, ín cuvantul introductiv, porneste la drum ,,cu nddejdea de a spori numärul celor ce-si intind prieteneste mäna, peste baricade efemere, luänd ca devizä cultura”"'°. Räsunetul aparitiei revistei e pozitiv in Journal de Geneve, Deutsche Literaturzeitung, Adevärul literar, Romänia, Infrätirea (Cluj), Tribuna nouä (Arad), Päsztortüz, Keleti Újság, Ellenzék, Siebenburgisch Deutsches Tageblatt, Der Unterwald etc. in schimb, in Timpul (1924, nr. 264, 30 ianuarie) initiativa e consideratä barocä si oribilä, adunänd la un loc, la modul grotesc, pe lorga, Goga si Puscariu. Mircea Zaciu considerä insä cä „initiativele revistei in problemele cultivärii schimbului de valori vädesc un program inchegat, la realizarea cäruia s-a pornit cu entuziasm, pricepere si gust estetic”'?°. S-au publicat sau cel putin au fost propuse publicärii operele traduse ale lui Eminescu, Blaga, St. O. Iosif, Al. Vlahutä, Nichifor Crainic, prozä semnatä de Sadoveanu, Cezar Petrescu, nuvela La hanul lui Mänjoalä, Fefeleaga lui Agärbiceanu. Din literatura maghiarä se publicä traduceri din Nyirö Jözsef si Ady Endre. Existä gi päreri care contestá rolul pozitiv al revistei, astfel K. Lengyel Zsolt considerá cá acest tip de comunicare din paginile Culturei era pasivá — prin urmare ineficientá — pentru cá nu implica si dezbatere. Revista si-a incetat aparitia pentru ca s-au retras fondurile de la minister ‘1. K. Lengyel considerä rolul Culturei minor, fiind doar un organ de propagandä in relatiile externe, pentru a acredita ideea falsei alternative comune culturale la noncomunicarea politica. Printre celelalte reviste bilingve amintim Culise/A kulissza sub redactia lui Leonard Paukerov si Kadar Imre), Banatul (Timisoara, 1926) care se ocupa mai ales de probleme muzicale. Problema fenomenului literar isi face aparitia si ín paginile ziarelor vremii. Amintim, fn acest sens, ziarul Ellenzek/Opozitia si Keleti Ujsdg/Gazeta rasdriteand, ambele editate la Cluj. La suplimentul literar al primului colaboreaza ,,scriitori de primá márime: Kuncz Aladár si Áprily Lajos, cei doi au reusit sá imprime o orientare clará literaturii din primul deceniu, cultivánd traditiile apusene si pregátind generatia de scriitori de la revista Erdélyi Helikon (Helikonul Ardelean)""?. Se cuvine sá amintim si revista Cimbora/Camaradul de joacá — 1922-1929 — redactatä de una din figurile cele mai interesante ale literaturii maghiare ardelene, apartinând generatiei bätrânilor, scriitorul Benedek Elek. El va fi cel care va aduna, in jurul lui, scriitorii tineri remarcabili ai vremii (Tamäsi, Kacs6, Nyirö). Propunändu-si sä organizeze viata literarä si sä opreascä exodul de intelectuali, el va lansa o serie de sezätori sau matinee literare. „Literatura maghiarä din primii ani s-a format deci in paginile periodicelor, in directii diferite. Aläturi de conservatorism, care nu refuzä insä innoirea, continuä miscarea 119 Idem. 120 Mircea Zaciu, op. cit., 1996, p. 35. 121 K. Lengyel Zsolt, A kompromisszum keresese, Miercurea Ciuc, Pro-Print, 2007, p.154. 122 Gavril Scridon, op. cit., p. 16.
