Oldal 55 [55]
OCR
54 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC 1.2.5. Reviste plurilingve in 1922 apare, la Oradea, revista bilingvä Aurora literarä, artisticä, teatralá, socialá/Irodalom, művészet, színház, tarsadalom, redactorii fiind George A. Petre si Salamon Läszlö. Aceastä publicatie isi propune sä promoveze traducerile. G. Bacaloglu scrie in articolul program al revistei cä Aurora va publica, in primul ränd, „traduceri din literatura romänä in ungureste si viceversa. in modul acesta cele douä nationalitäti vor ajunge in cel mai scurt timp sa se cunoascä reciproc. Douä natii care träiesc de cäteva secole impreunä ar fi päcat sä nu se cunoascä cel putin acuma si de acum inainte, cänd amändouä contin valori indiscutabile. Aurora va urmäri de aproape toate miscärile literare si artistice din ambele párti"""". Numele revistei Aurora a fost ales astfel incät termenul sä existe ín ambele limbi. Ideea apropierii romäno-maghiare prin culturä era la modä, societatea Cele Trei Crisuri avänd o sectie specialä destinatä inlesnirii relatiilor culturale. Prietenia dintre Salamon Läszlö si George A. Petre a dus la crearea publicatiei Aurora, care apare din decembrie 1922 pänä in iunie 1923, fiind scoase in total 14 numere. Periodicul bilingv Aurora apare odatä cu Asociatia scriitorilor färä deosebire de nationalitate. Ambele sunt ecoul miscärii intelectuale Clarté, pornitä in 1919 de cätre Henri Barbusse. Clarte a dorit sä se constituie întro organizatie a scriitorilor, cu sectiuni nationale si locale. Miscarea si revista Clarté au avut un ecou însemnat in Europa. Un ecou clarteist ín Románia este si revista Icoane maramuresene (1923-1924). Färä indoialä cä pe längä o anumitä concurentä culturalä dintre romäni si maghiari si inerentul orgoliu, existau gi cäteva cauze care au condus la incetarea activitätii revistei, cauze care nu mai tineau de cämpul cultural. „Cäteva piedici au existat in calea fäuririi climatului necesar infäptuirii programului revistei. Cea dintäi a venit din partea oficialitätilor ... Expulzarea lui Ignotius, oprirea intrarii in tara a revistei vieneze Ttiz (Focul), ...unele aspecte ale politicii interne sunt doar cateva obstacole ridicate programatic in cale apropierii si intelegerii reciproce. Pe de alta parte exista si o oarecare lipsä de incredere reciproca”’””. Revista clujeanä Cultura (1924), redactatä in patru limbi, tradeaza o deschidere si mai mare, cuprinzand literatura romana, maghiara si germanä din Romänia. In colectivul de redactie fi regäsim pe Sextil Puscariu, Yves Auger, Lucian Blaga, Kristöf György, Oskar Netoliczka. Revista adresatä intelectualilor ardeleni a apärut doar pânä la numärul patru. , Revista noasträ s-a näscut dintr-un acord intre mai multi savanti si oameni de litere, romäni, maghiari, germani, si ea e destinatä sä creeze o träsäturä de unire intre trei constiinte etnice diferite in esenta lor intimä, dar unite prin numeroase si nobile interese comune”"®. 116 Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 270. 117 Nae Antonescu, op. cit., p. 291. 118 Cultura, 1924, nr. 1, p.1.
