Page 55 [55]
54 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC
1.2.5. Reviste plurilingve
in 1922 apare, la Oradea, revista bilingvä Aurora literarä, artisticä, teatra¬
lá, socialá/Irodalom, művészet, színház, tarsadalom, redactorii fiind George A.
Petre si Salamon Läszlö. Aceastä publicatie isi propune sä promoveze tradu¬
cerile. G. Bacaloglu scrie in articolul program al revistei cä Aurora va publica,
in primul ränd, „traduceri din literatura romänä in ungureste si viceversa. in
modul acesta cele douä nationalitäti vor ajunge in cel mai scurt timp sa se cu¬
noascä reciproc. Douä natii care träiesc de cäteva secole impreunä ar fi päcat
sä nu se cunoascä cel putin acuma si de acum inainte, cänd amändouä contin
valori indiscutabile. Aurora va urmäri de aproape toate miscärile literare si
artistice din ambele párti"""".
Numele revistei Aurora a fost ales astfel incät termenul sä existe ín ambele
limbi. Ideea apropierii romäno-maghiare prin culturä era la modä, societatea
Cele Trei Crisuri avänd o sectie specialä destinatä inlesnirii relatiilor culturale.
Prietenia dintre Salamon Läszlö si George A. Petre a dus la crearea publicatiei
Aurora, care apare din decembrie 1922 pänä in iunie 1923, fiind scoase in to¬
tal 14 numere. Periodicul bilingv Aurora apare odatä cu Asociatia scriitorilor
färä deosebire de nationalitate. Ambele sunt ecoul miscärii intelectuale Clarté,
pornitä in 1919 de cätre Henri Barbusse. Clarte a dorit sä se constituie într¬
o organizatie a scriitorilor, cu sectiuni nationale si locale. Miscarea si revista
Clarté au avut un ecou însemnat in Europa. Un ecou clarteist ín Románia este
si revista Icoane maramuresene (1923-1924).
Färä indoialä cä pe längä o anumitä concurentä culturalä dintre romäni si
maghiari si inerentul orgoliu, existau gi cäteva cauze care au condus la incetarea
activitätii revistei, cauze care nu mai tineau de cämpul cultural. „Cäteva piedici
au existat in calea fäuririi climatului necesar infäptuirii programului revistei.
Cea dintäi a venit din partea oficialitätilor ... Expulzarea lui Ignotius, oprirea
intrarii in tara a revistei vieneze Ttiz (Focul), ...unele aspecte ale politicii interne
sunt doar cateva obstacole ridicate programatic in cale apropierii si intelegerii
reciproce. Pe de alta parte exista si o oarecare lipsä de incredere reciproca”’””.
Revista clujeanä Cultura (1924), redactatä in patru limbi, tradeaza o deschi¬
dere si mai mare, cuprinzand literatura romana, maghiara si germanä din Romä¬
nia. In colectivul de redactie fi regäsim pe Sextil Puscariu, Yves Auger, Lucian
Blaga, Kristöf György, Oskar Netoliczka. Revista adresatä intelectualilor ardeleni
a apärut doar pânä la numärul patru. , Revista noasträ s-a näscut dintr-un acord
intre mai multi savanti si oameni de litere, romäni, maghiari, germani, si ea e
destinatä sä creeze o träsäturä de unire intre trei constiinte etnice diferite in
esenta lor intimä, dar unite prin numeroase si nobile interese comune”"®.
116 Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 270.
117 Nae Antonescu, op. cit., p. 291.
118 Cultura, 1924, nr. 1, p.1.