Page 49 [49]
48 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC
Blaga, M. Eminescu, E. Farago, O. Goga, E. Isac, I. Minulescu, I. Pillat, I. Crean¬
gä, I. L. Caragiale, I. Agärbiceanu.
Ion Chinezu este unul din colaboratorii permanenti ai revistei. Un alt co¬
laborator este prietenul lui Kuncz Aladär, Emil Isac care spunea la moartea
tragicä a acestuia: „Ai publicat operele scriitorilor romäni cu acea convingere
cà scriitorii lumii fac parte dintr-o singurä familie, in care se adunä pentru ca
sä-si cunoascä unii altora vorbirea, suräsul si lacrimile”'“. In anii 1924-1930
literatura maghiarä din Ardeal traverseazä o perioadä de ascensiune, de evolu¬
tie si maturizare artisticä. Perioada nu a fost, evident, lipsitä de dispute si con¬
tradictii. Un merit incontestabil al helikonistilor a fost ridicarea considerabilä
a nivelului estetic al operelor. Scriitorii grupati in jurul revistei apartin unor
tendinte si orientäri literare diverse, nu se poate vorbi de o ideologie helikonis¬
ta unitarä. Nota comunä fundamentalä e grija pentru calitatea scrisului.
Dupä 1930 are loc o deplasare spre realism. Anii 1930 marcheazä, pe plan
global, nu doar ample miscäri social-politice, ci si o reorientare a literaturii.
Revista Korunk (1926) incepe sä cästige teren. Autoritatea revistei de orien¬
tare de stänga incepe sä creascä. „Deceniul patru al perioadei interbelice se
caracterizeazä printr-o evidentä segmentare a directiilor literare, ideologice si
politice, determinatä nu numai de evolutia internä a Romäniei, cät mai ales
datoritä atmosferei existente in întreaga Europä. Se produce astfel o cotiturä si
in literatura maghiarä din Romänia, care va contribui la maturizarea ei. Cäci
se confruntä nu numai conceptii despre creatie, nu numai tendinte politice, ci
si alte generatii”"”.
Dupä etapa provincial-idilizantä (1918-1925), dupä cea a lärgirii tematice
si a orientärii spre realism (1925-1930), urmeazä cea de-a treia etapä. Intre 1933¬
1936 va functiona, cu modeste rezultate, e drept, Erdélyi Magyar Ir6i Rend/
Asociatia Scriitorilor Maghiari din Ardeal, ca o replicä si ca o formä de protest
la politicile editoriale ale Corporatiei. Scriitorii tineri editeazä intre 1930-1940
revista Erdelyi Fiatalok/Tinerii ardeleni. Scoala sociologicä a lui Dimitrie Gusti
exercitä o influentä tot mai mare. Ei considera ca literatura si cultura trebuie
sä se intemeieze pe fundamente populare, promovänd ideea infrätirii dintre
popor/täränime si scriitori. Asemänarea cu poporanistii romäni e evidentä.
Disputa rämasä in constiinta literarä drept Atitudini/a märturisi si a-si
asuma/Vallani es vallalni pune problema lasitätii si a curajului in literaturä.
Este vorba de ancheta pornitä in octombrie 1929 in paginile revistei Erdelyi
Helikon, concentratä pe problema romanului istoric si pe aceea a rolului si
menirii scriitorului in literatura maghiarä din Romänia. In articolul-pilot al
anchetei se lansau douä idei, complementare, de altfel: ideea curajului actu¬
lui märturisirii gi al asumärii si cea a respingerii lasitatii. Dezbaterea despre
104 Idem, p. 522.
105 Gavril Scridon, storia literaturii maghiare din RomGnia. 1918-1989, Cluj, Promedia Plus,
1996, p. 22.