Page 47 [47]
OCR
46 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC Între 1924-1925 apare, la Arad, revista avangardistä Géniusz/Geniul sub redactia lui Frany6 Zoltan. Aici apar cateva traduceri din Al. Philippide, Blaga, Perpessicius. Uj géniusz/Noul geniu, scos in 1925, continua linia inaugurata de cea dintäi, ambele reviste fiind de orientare avangardistä. Tot in anii 1925-26 apare Periszköp/Periscopul, revistä scoasä de cätre Szäntö György. In 1925 apare la Cluj revista de orientare stängistä A jövö tarsadalma/Societatea viitorului, care va pregäti, oarecum, aparitia revistei Korunk/Epoca noasträ. Aläturi de revistele mentionate mai sus, care mai toate promovau tendintele moderniste, innoitoare, apar si alte publicatii conservatoare. Astfel, intre 1921-1944 apare Pasztortüz/Foc de tabärä (care continuä spiritul lui Erdelyi irodalmi Szemle/ Observatorul literar ardelean care apäruse in 1915). Revista are o orientare conservatoare, la ea colaboreazä Emil Isac, si se publicä din Eminescu, Goga, Vlahutä. Tot acum infloreste moda seratelor si a cenaclurilor literare. Spre mijlocul anilor 1920, incepe sä se manifeste un tip institutionalizat de raporturi intre scriitori gi publicul cititor. La Cluj se infiinteazä editura Minerva, care se axeaza in special pe publicarea de studii. In 1924 se infiinteazä Erdélyi Szépmives Céh/Corporatia Ardeleand a Artelor Frumoase. Printre întemeietori se numárá Kós Károly, Kádár Imre, Ligeti Ernő, Nyírő József etc. Din colaborarea acestei case de editurá cu societatea literará Helikon se va naste revista literará Erdélyi Helikon/Helikonul Ardelean. Corporatia edita anual un numár de 12 volume ale unor autori ardeleni, plátind, evident, si drepturile de autor. S-a creat un climat editorial propice pentru cártile maghiare din Románia. Din 1924 páná ín 1944 Corporatia a editat 166 titluri. Ín 1926 ia nastere gruparea Helikon care va scoate íntre 1928-1944 mai sus-amintita revistá Erdélyi Helikon. Frontul literar grupat in jurul revistei cuprinde nume ca Aprily Lajos, Bartalis János, Dsida Jenő, Kacsó Sándor, Kemény János, Kós Károly, Kuncz Aladár, Tamási Áron etc. Generatia helikonistilor e forta care dominá viata literará maghiará ín perioada interbelicá. Nicolae Balotá remarca douá aspecte extrem de benefice ale revistei helikoniste, si anume deschiderea cátre universal si combaterea spiritului provincial, a inchiderii intr-un localism obturant. Deschiderea cätre europenism inseamnä nu doar deschiderea spre celelalte literaturi, spre opere scrise in alte limbi, ci gi o deschidere spre problemele care depäsesc hotarele stricte ale culturii. Trebuie sä subliniem rolul intälnirilor literare de la Bräncovenesti din castelul contelui-scriitor Kemöny Jänos. Intälnirile au debutat in iulie 1926 si se tineau anual. Scopul märturisit al acestora era alcätuirea si promovarea unui program cultural complex, promovarea unui spirit critic menit sä conducä la ierarhizäri valorice si la o imbunätätire a calitätii scrisului. Un punct important al programului helikonist viza popularizarea literaturii române si säsesti prin traduceri in limba maghiara. Se organizau intalniri sau sezätori literare, se intentiona publicarea unei antologii ardelene care urma sa includa si scriitori romani si germani ardeleni. Proiectul antologiei a avut aceeasi soartä nefastä
