Page 46 [46]
OCR
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 45 idealizat, imbräcat in aurä miticä. Reculul in trecut coincide cu o indepärtare de realitatea concretä, contemporanä. 1.2.4. Reviste si institutii culturale maghiare Anii 1920 au oferit un mediu in care au apärut un numär mare de ziare si reviste, insä multe dintre ele au dispärut relativ rapid. In cele mai multe cazuri orientarea revistei nu depinde de existenta unei platforme ideologice sau a unui program cultural bine inchegat si coerent. Multe din publicatii, ca si cele romänesti, de altfel, au o orientare quasipoliticä, putändu-se vorbi astfel de reviste de dreapta, de stänga sau de centru. Anii de dinainte si mai ales cei de dupa prima conflagratie mondialä se caracterizeazä printr-o explozie revuisticä. La Oradea apare revista Holnap/Mäine, puternic inräuritä de Ady, la Huedin apare revista lui Kös Käroly — Kalotaszeg/Cälata, la Cluj, revista lui Bärd Oszkär — Haladas/ Progresul, iar la Dej apare Erdelyi fieyelö/Observator ardelean. Dupä räzboi, in 1919 apar la Oradea, Magyar Szö/Cuväntul Maghiar (publicatie editatä de Tabery Géza) si Tavasz/Primävara (editatä de Zsolt Bela). Ambele reviste respirä incä aerul si spiritul lui Ady Endre. Tot intre anii 1919-1921 apare la Tärgu-Mures revista modernistä Zord idö/Vremuri aspre, cu orientare antitransilvanistä, sub conducerea lui Osvät Kälmän. Intre 1920-1922 este scos, la Cluj, suplimentul literar al ziarului Keleti ujsdg/Gazeta rdsdriteand, Napkelet/Räsäritul, sub deviza Folytatni Ady/Sä-l continuäm pe Ady. In revista de orientare avangardistä sunt publicate si texte ale diferitilor autori romäni (Eminescu, Vlahutä, Emil Isac, Todor P. Avram etc.). In volumul Confluente literare romäno-maghiare, semnat de Avram P. Todor, aflém o analizä pertinentäarolului jucat de revista Napkelet, oferindu-ni-se, in afarä de lista numelor redactorilor si colaboratorilor principali si date din bucätäria internä a revistei, cum ar fi cele referitoare la numärul de scriitori, la onorariile plätite etc. Un fapt interesant semnalat de acelasi autor este numärul relativ mare de programe (opt), oarecum contradictorii pe alocuri, care au apärut in primele trei luni de aparitie. Un punct comun al acestora ar fi atentia deosebitä acordatä legäturilor literare romäno-maghiare. Se citeazä, in acest sens, un articol semnat de Constantin Rädulescu-Motru, Comunitatea culturilor, publicat in primul numär: „pänä atunci nu poate exista legäturä culturalä intre maghiari si romäni cätä vreme fiecare popor crede cä numaäi el este ales de Pronia cereascä si ca el trebuie sa lumineze cu fäclia lui drumul altor popoare. Pänä atunci, toate manifestärile maghiarilor gi ale romänilor sint simple zvarcoliri ... succesul operei lor depinde de modestia lor..., atunci dupa vreo doua secole se va putea vorbi despre misiunea culturalä a celor douä popoare de la Dunärea de jos: in caz contrar, romänii gi ungurii vor rämäne copiii teribili ai Europei”!%. 101 Const. Radulescu-Motru, Comunitatea culturilor, citat de Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 265.
