Page 46 [46]
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 45
idealizat, imbräcat in aurä miticä. Reculul in trecut coincide cu o indepärtare
de realitatea concretä, contemporanä.
1.2.4. Reviste si institutii culturale maghiare
Anii 1920 au oferit un mediu in care au apärut un numär mare de ziare si
reviste, insä multe dintre ele au dispärut relativ rapid. In cele mai multe cazuri
orientarea revistei nu depinde de existenta unei platforme ideologice sau a unui
program cultural bine inchegat si coerent. Multe din publicatii, ca si cele romä¬
nesti, de altfel, au o orientare quasipoliticä, putändu-se vorbi astfel de reviste de
dreapta, de stänga sau de centru. Anii de dinainte si mai ales cei de dupa prima
conflagratie mondialä se caracterizeazä printr-o explozie revuisticä. La Oradea
apare revista Holnap/Mäine, puternic inräuritä de Ady, la Huedin apare revista
lui Kös Käroly — Kalotaszeg/Cälata, la Cluj, revista lui Bärd Oszkär — Haladas/
Progresul, iar la Dej apare Erdelyi fieyelö/Observator ardelean. Dupä räzboi, in
1919 apar la Oradea, Magyar Szö/Cuväntul Maghiar (publicatie editatä de Tabery
Géza) si Tavasz/Primävara (editatä de Zsolt Bela). Ambele reviste respirä incä
aerul si spiritul lui Ady Endre. Tot intre anii 1919-1921 apare la Tärgu-Mures
revista modernistä Zord idö/Vremuri aspre, cu orientare antitransilvanistä, sub
conducerea lui Osvät Kälmän. Intre 1920-1922 este scos, la Cluj, suplimentul li¬
terar al ziarului Keleti ujsdg/Gazeta rdsdriteand, Napkelet/Räsäritul, sub deviza
Folytatni Ady/Sä-l continuäm pe Ady. In revista de orientare avangardistä sunt
publicate si texte ale diferitilor autori romäni (Eminescu, Vlahutä, Emil Isac,
Todor P. Avram etc.). In volumul Confluente literare romäno-maghiare, semnat
de Avram P. Todor, aflém o analizä pertinentäarolului jucat de revista Napkelet,
oferindu-ni-se, in afarä de lista numelor redactorilor si colaboratorilor princi¬
pali si date din bucätäria internä a revistei, cum ar fi cele referitoare la numärul
de scriitori, la onorariile plätite etc. Un fapt interesant semnalat de acelasi autor
este numärul relativ mare de programe (opt), oarecum contradictorii pe alocuri,
care au apärut in primele trei luni de aparitie.
Un punct comun al acestora ar fi atentia deosebitä acordatä legäturilor lite¬
rare romäno-maghiare. Se citeazä, in acest sens, un articol semnat de Constan¬
tin Rädulescu-Motru, Comunitatea culturilor, publicat in primul numär: „pänä
atunci nu poate exista legäturä culturalä intre maghiari si romäni cätä vreme
fiecare popor crede cä numaäi el este ales de Pronia cereascä si ca el trebuie sa
lumineze cu fäclia lui drumul altor popoare. Pänä atunci, toate manifestärile
maghiarilor gi ale romänilor sint simple zvarcoliri ... succesul operei lor depin¬
de de modestia lor..., atunci dupa vreo doua secole se va putea vorbi despre
misiunea culturalä a celor douä popoare de la Dunärea de jos: in caz contrar,
romänii gi ungurii vor rämäne copiii teribili ai Europei”!%.
101 Const. Radulescu-Motru, Comunitatea culturilor, citat de Avram P. Todor, op. cit., 1983,
p. 265.