OCR
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 43 Cele mai importante institutii ale vietii literare maghiare transilvánene erau revistele. Au apárut un numár de 130 de titluri de ziare si reviste. Íntrucát o vreme importul de cárti tipárite ín limba maghiará ín Ungaria a fost suspendat, au apárut editurile locale. Páná ín 1923 s-au editat aproximativ 1106 titluri, din care 258 apartin beletristicii". Viata literará maghiará a fost dominatá de douá tendinte importante, si anume cea conservatoare si cea progresistä. Prima tendintä promova un paseism si o idealizare a vietii vechi, aristocrate. Cea de-a doua tendintä promova o literaturä realistä, care nu ocolea abordarea contradictiilor sociale ale vremii. Revista Szazadunk lanseazä ideea cä moda foiletoanelor a impulsionat scriitura concentratä, dar a impiedicat scrierea romanului. „In ceea ce priveste continutul, proza maghiarä ardeleanä se refugiazä de obicei in trecut, lirica are o notä de durere. Mai nou, unii prozatori se coboarä si in mediul contemporan, descriind mentalitatea ungurilor ardeleni si uneori atingându-se de administratie si de alte lucruri socotite pänä acum ca delicate”®. In primii ani ai dezvoltärii literaturii maghiare din Romänia miza disputelor literare si problema centralä era ce anume preia si ce anume respinge literatura in curs de formare din traditia literaturii maghiare antebelice. Se fäcea bilantul si se clarifica legätura cu mostenirea literarä a lui Ady. „Literatura burghezä transilväneanä ce se forma intre anii 1918 si 1929 s-a dezvoltat sub semnul lui Ady si al revistei Nyugat. Acest lucru se explicä prin activitatea redactionalä a lui Kuncz Aladär, prin legätura cu numerosii scriitori transilväneni, cu Ady si cu revista antebelicä Nyugat. Íntre 1918 si 1928 se constituie douä grupuri insemnate ale literaturii burgheze din Transilvania. Unul se stränge in jurul revistei Pasztortüz, celälalt in jurul revistei Napkelet. Pásztortűz reprezintä burghezia conservatoare, Napkelet pe cea liberalä”. Scriitorii din jurul revistei Napkelet erau adeptii activitätii politice, ai racordärii la viata statului román, cei de la Pásztortűz reprezentau rezistenta. Se schiteazä douä fronturi literare, pe lángá Erdélyi Helikon si pe lángá Korunk. La ínceputul anilor 1930 ia fiintä revista Erdelyi Fiatalok. Poporanismul literar maghiar a apärut in Transilvania pe la inceputul anilor 1920, ín poeziile lui Bartalis János si ín nuvelele lui Gyallay Domokos, Kacsó Sándor, Nyírő József si Tamási Áron. Teoreticianul poporanismului maghiar, crede Révai József, este Balázs Ferenc. Cu cátiva ani mai tárziu, poporanismul se iveste din nou in grupul aga-numitilor scriitori secui, de data aceasta ca miscare condusä de Szentimrei Jenö. Odatä cu infiintarea Helikonului, acesti poporanisti formeazä un grup de opozitie internä in sänul helikonistilor. Miscarea literarä poporanistä a apärut mai tärziu decit ceea ce am putea numi poporanismul din Ungaria, pe care abordarea marxistä a lui Jancsö il identificä cu acel curent popular care a apärut dupä infrängerea revolutiilor. „Orientarea spre sate in cadrul 94 Conform Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 12. 95 Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 300. 96 Jancs6 Elemeér, Studii literare, Bucuresti, Kriterion, 1983, p. 149.