Page 43 [43]
42 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC
„ziarele si revistele ambelor tabere au inceput a privi, nu färä justificatä curi¬
ozitate, in curtea intelectualä a vecinului, iar gändul de reciprocä cinstire s-a
märit odatä cu descoperirea atätor nebänuite asemänäri, ascunse sub pulberea
necercetärii si iesite din convietuirea in mijlocul acelorasi imprejuräri, sub bi¬
necuväntarea aceluiasi cer, pe aceeasi darnicä brazdä si la räcoarea aceluiasi
ospitalier stejar”*. In ciuda optimismului care sträbate articolul, relatiile lite¬
rare romäno-maghiare nu au fost tot timpul lipsite de stagnäri sau de cäderi.
La sfärsitul articolului Keresztüry propune sä se facä lucräri literare reciproce,
sä se infiinteze biblioteci comune de popularizare, expozitii comune. Tot in
Gändirea (mai 1922) publicä si Ligeti Ernö un articol despre dificultatea de a fi
scriitor ardelean (,,Drumul literaturii maghiare din Ardeal”): in acelasi timp el
trebuie sa fie publicist, regizor, vanzator de ziare etc. Literatura nu este inca o
sursa de trai (dactilografierea unui roman costa ín jur de 300-400 lei, ca si ono¬
rariul cel mai bun, aflém din articol). Tema centrala a acestei scrieri este acel
regionalism cultural creator care va face carierä in epoca interbelica.
Societatea de mdine apare la Cluj in 1924 si se muta la Bucuresti un de¬
ceniu mai tarziu. Aflat la hotarul dintre ziar si revista, publicatia isi propune
sa fie o revista de teorie si informatie larga si obiectiva. Printre obiectivele ei
amintim intelectualizarea maselor, reforme democratice, colaborarea cu celelal¬
te natiuni. „Cunoasterea Ardealului, cunoasterea stärilor social-economice de
aici, determinarea problemelor noastre vitale este intäia noasträ preocupare””.
Luänd in considerare aceste obiective, nu putem sä nu facem conexiunea cu
transilvanismul profesat in aceeasi perioadä de gruparea helikonistä. Societa¬
tea de miine are un program de orientare progresistä, reperele fundamentale fi¬
ind echitatea socialä si culturalizarea. Societatea va publica pentru prima datä
in Romänia cartea lui Ion Chinezu, Aspecte din literatura maghiarä ardeleanä
(1919-1929), in mai multe numere din 1929-1930.
1.2.3. Contextul socio-cultural maghiar
Prima reactie la Unirea din 1918 a fost inghetarea instantanee a relatiilor
culturale romäno-maghiare in primele luni de dupä Unire. Viata literarä ma¬
ghiarä din Transilvania de dupä 1919 este un fenomen destul de dificil de cu¬
prins si de circumscris. Avem de-a face cu o pierdere a centrului, urmatä apoi
de crearea unor noi centre. Ideea transpare si dintr-un articol apärut in Gändirea
sub semnätura ITO: „aväntul de acuma al literaturii unguresti, comparativ cu
ce era sub stäpänirea ungureascä, se datoreste unei descentralizäri impuse si de
granita ce s-a intercalat intre Ardeal si Budapesta si de oprelistea ce s-a decretat
de autoritätile noastre pentru toate tipäriturile din Ungaria de dupä räzboi””.
91 Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 265.
92 Societatea de mäine, Un an nou, IV, 1927, nr. 1-2, p. 3.
93 Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 299.