Page 42 [42]
OCR
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 41 primitivä a sufletului romänesc s-a produs o falie. Primitivitatea si etnicismul constituie terenul de afirmare al spiritualitätii romänesti. „Grupänd mai putine talente majore (Blaga, Pillat, Maniu, V. Voiculescu, Nichifor Crainic 3.a.), Gändirea a izbutit totusi, gratie acestei directii imprimate näzuintelor ei, peste absolutizarile teoretice si ingustarile ortodoxiste, s4 impuna un stil in stare a da efectiv expresie spiritualitätii nationale si nu pitorescului ieftin”®®. Depäsind faza spiritualistä — cu numeroase realizäri — gruparea se va transforma treptat intr-o miscare cu tendinte fasciste. In numerele 8-9 din 1928, apar in revistä Manifestul crinului alb (semnat Sorin Pavel; Ion Nestor, Petre Marcu Bals) - un rechizitoriu fäcut bätränilor in numele tinerilor. Alunecarea spre dreapta a grupärii se produce pe fundalul aceleiasi alunecäri pe scarä continentalä. Dacä in liricä gruparea a reusit sä asimilieze creator tehnicile poetice moderniste, in ciuda programului traditionalist (spre exemplu tendintele simboliste la Pillat, A. Maniu, expresionismul lui Blaga), in prozä se milita pentru un realism integral. Autorul realist crestin prin excelentä era considerat Dostoievski. Modelul propus de acesta insemna „abolirea tipologiei, zugrävirea universului direct prin individual, färä intermediul claselor sau categoriilor sociale, dupä principiul crestin cä omenia este perfectionarea oricui si a tuturora in contact cu spiritul sfänt””. Romanul gändirist — se preconiza — ar trebui sä päräseascä formula balzacianä a fixitätii caracterelor si a determinärii lor prin factori exteriori, si ar trebui sä se concentreze asupra persoanei umane. Radu Dragnea scrie in Vesnic si universal cä studiul existentelor umane ar trebui sä punä mediul in functie de om, si nu pe om in functie de mediu, la modul zolist. Realismul integral pus in program era un fel de naturalism spiritualizat, care explora fiinta cäzutä si calea cäderii, analizänd si simtul omenesc al transcendentului — remuscarea, nelinistea, sentimentul päcatului, pocäinta. Dupä aceastä logicä a lucrurilor, drama lui Apostol Bologa fi e superioarä destinului lui Ion prin proiectarea in vesnicie a personajului central, in timp ce Ion ignorä transcendenta spiritualä a fiintei sale. Aproape de programul gändirist se situeazä nuvelistica lui Gib Mihäiescu (La Grandiflora -1928, Vedenia -1929) prin prezentarea unor personaje devorate de instincte si remuscare, Victor Papilian prin mixtura dintre fantastic si biologic, romanele lui Emanoil Bucuta prin curiozitatea arheologicä, stilizarea artisticä si pasiunea etnograficä, dupä cum si pesimismul cu care Cezar Petrescu priveste efectul destructiv al civilizatiei si urbanizärii, are de-a face cu optica gändiristä. Una din problematicile dezbätute in revistä, in special in perioada clujeaná, e aceea a legäturilor literaturii romäne cu celelalte literaturi. Controversatul publicist Keresztüry Sändor publicä in Gändirea din februarie 1922, un articol („Apropierea intelectualä romäno-maghiarä in Ardeal. Consideratii istorice si propuneri practice”) despre apropierea literarä romäno-maghiarä, in care scrie: 89 Ov. S. Crohmälniceanu, op. cit., p 86. 90 Idem, p. 100.
