Oldal 34 [34]
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 33
spiritul veacului. , Disociatia esteticului de etnic venea sá sprijine ín cadrul
Sburätorului principiul sincronizárii""",
In prozä, principiul sincronismului se conjuga cu cel al autonomismului
estetic. Romanul modern inseamnä pentru ei, o investigare a psihologiei omu¬
lui citadin, o coboräre in abisal si o risipire a atmosferei paseiste, idilic-rustice.
Se dezvoltä considerabil literatura analiticä. „Färä actiunea energicä a Sburä¬
torului proza romäneascä n-ar fi fost in stare sä-si dobändeascä dimensiunea
interioarä si finetea epicii moderne”’”.
in schitä, nuvelä sau roman conteazä crearea unei lumi de sine stätätoa¬
re. Subiectivitatea prea mare, lirismul perturbä si dizolvä aceastä lume. Sä¬
mänätorismului i se reproga ultrapaseizarea, colorarea subiectivä si idilismul
care faceau imposibilä creatia obiectivä. Povestitorilor moldoveni Lovinescu le
reprosa contaminarea cu lirism, ritmul domol, contemplativitatea, statismul.
Chiar si incercärile modernistilor de a crea o prozä liricä sunt respinse.
Viata romäneascä isi reia activitatea in 1920, la ea colaboränd aproape
toti scriitorii epocii. Ibräileanu anuntä renuntarea la ideologia poporanistä, dar
pozitia revistei rämäne de stänga. „Neconteständ rolul stimulator pe care il au
contactele intre popoare, reclamänd europenizarea societätii noastre, revista
intelegea sä acorde o valoare decisivä autenticitätii”°®. Se mentine ideea speci¬
ficului national al culturii. Se respinge estetismul purist gi excesele misticiste.
Din punct de vedere epic, preferinta revistei merge spre proza realistä de amplä
reconstituire socialä, färä a respinge introspectia psihologicä.
In privinta etapizärii istoriei revuisticii ardelene, Vasile Fanache vorbeste
de trei directii:
1. intre 1918-1925 exista trei directii revuistice si literare. Prima propune
o literatura pentru ardeleni (descälecätorii culturali de la Gändirea). O altä di¬
rectie e ardelenizarea sämänätorismului, dupä ce curentul apusese dincolo de
Carpati. Existä apoi si a. n. haiducii culturali’®;
2. a doua directie tine de confruntarile dintre pozitiile literare conserva¬
toare si cele moderniste;
3. a treia directie o formeazä revistele universitare.
Familia apare la Budapesta in 1865 sub conducerea lui Iosif Vulcan si cu¬
noaste mai multe serii. Dupä ce in 1906 editarea revistei inceteazä, intre 1926¬
1929 reapare la Oradea sub conducerea lui M. G. Samarineanu, apoi a treia serie
apare intre 1936-1940, a patra intre 1941-1944 si o a cincea serie vafiinceputäin
1965. Rolul primordial al revistei era unul cultural, colaboratorii ei fiind impor¬
tanti factori culturali. Ziaristii romani si maghiari orädeni s-au constituit intr-o
organizatie profesionalä Cercul ziaristilor din Oradea (G. Tulbure, Tabéry Géza,
56 Ov. S. Crohmälniceanu, op. cit., p 33.
57 Idem, p. 45.
58 Ibidem, p. 123.
59 V. Fanache, op. cit., p. XXVI.