Page 33 [33]
32 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC
experimenteazä în sondajul psihologic si îsi anexeazä noi regiuni, cum ar fi cea
a fantasticului. O aplecare spre tainele sufletului, in constructii epice de mare
densitate conflictualä, indreaptä un fascicol de intensä luminä spre zone ne¬
bänuite ale sufletului ancestral. Timidelor crochiuri din viata citadinä, aparti¬
nând tendintei sämänätoriste, Le ia locul o prozä a orasului, nu lipsitä de savoa¬
rea specifica burgurilor transilvane”**. Ion Negoitescu vorbeste, si el, de acest
avant extraordinar al speciei romanului, precum si de volatilizarea conceptelor
de ideologie sau program literar fixat in tipare de nesträmutat: „Intelectualizän¬
du-se agadar rapid, proza intrebelicä se dezvoltä cu o amploare extraordinarä,
in special romanul cunoscänd o inflorire färä precedent ... aceastä constiintä a
formei este atät de puternicä, de obsesivä, din cauza libertätilor si autonomiei
pe care le declangeazä, incät apartenenta scriitorilor la grupuri literare cu ideo¬
logii si programe fixe devine cu totul precarä si iluzorie”’”.
1.2.2. Reviste si institutii culturale romänesti
„Atitudinea unei publicatii cu audientä este factorul creator in constituirea
siimpunerea unei orientäri in spiritul public. E conditia vitalä a unei miscäri de
idei si nu numai centrul ei de iradiere”°®. Ziarele si revistele intretin viata cul¬
turalä si activitatea literarä. In timpul räzboiului piata editorialä stagneazä. In
1937, Pompiliu Constantinescu scria intr-un articol despre Arghezi, cä din trei
in trei decenii cultura romänä trece printr-o crizä de crestere: „echilibrul se sur¬
pä subit, reintorcändu-se la faza copiläriei. Controversele devin primare, ideile
sunt degradate la cuvinte, planurile spiritului se clatinä si se amestecä între ele,
valorile sunt negate iar invectivele se imbulzesc ca berbecii in fata suvoiului”®.
Problema fundamentalä a acestor repetate crize de crestere este aceea a cäii de
evolutie, aceea a disputei dintre traditie si innoire. „Fenomenul de care vorbim
avea sd se produca din nou, cu 0 vigoare si o intensitate extraordinare la sfarsitul
primului razboi mondial. Tara tsi vedea infaptuite trei fundamentale deziderate
social-politice ... drama optiunii s-a declansat, deci, instantaneu”®.
Dintre fenomenele literare care au dat un profil specific epocii interbelice
se numärä si revista Sburätorul si cenaclul care s-a constituit in jurul lui Eugen
Lovinescu. Aceastä grupare literarä a imprimat o directie modernistä vietii lite¬
rare. Sburätorul reactualiza ideea heliadescä a incurajärii talentelor, instituind
principiul bunävointei fatä de productiile literare si isi propunea sä activeze
exclusiv in domeniul esteticului pur. De asemenea, se milita pentru o adoptare
a formulelor artistice apusene, pentru o sincronizare a literaturii romäne cu
51 V. Fanache, op. cit., p. LXV.
52 Ion Negoitescu, Istoria literaturii romäne, Bucuresti, Minerva, 1991, p. 195.
53 Z. Ornea, op. cit., p.99.
54 P. Constantinescu, T: Arghezi, in Vremea, X, nr. 497, 1937, citat de Z. Ornea, p. 100.
55 Z. Ornea, op. cit., p. 100.