Seite 26 [26]
1.1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC 25
Eugen Lovinescu vorbeste de douä mutatii care au loc la inceputul veacu¬
lui XX, si anume evolutia de la literatura ruralä la cea urbanä si de la lirism la
literatura epicä. Criticul romän combate ideea ruralitätii excesive a literaturii
romäne, siidentificä primul roman citadin in Ciocoii vechi si noi. De asemenea,
vorbeste de o prozä moldoveanä, munteanä si ardeleanä, fiecare cu specificul
ei propriu. Nota specificä a prozei sämänätoriste moldovene este lirismul cu
tentä paseistä, de unde caracterul de patriarhalitate al literaturii moldovenesti.
Sämänätorismul muntean se concentreazä, si el, pe figura täranului, dar liris¬
mul prozei muntenesti nu este nici paseist, nici static, nici patriarhal, ci mai
curänd dinamic. Literatura munteanä este o literaturä de actiune dramaticä. Sä¬
mänätorismul ardelean este diferit. „Prin raportare la materialul de inspiratie,
intreaga literaturä ardeleanä are caracterul sämänätorist cu mult inaintea mis¬
cärii din regat. Natura acestui sämänätorism diferentiat este ... conditionatä si
de determinismul rasei si de conditiile vietii locului: o rasä energicä, pozitivä,
realistä ... niste conditii sociale de luptä pe viatä si pe moarte pentru pästrarea
nationalitätii”°°. Proza ardeleanä din primele decenii ale secolului este prin
excelentä realistä, reprezentantul cel mai de seamä fiind Agärbiceanu. Aceas¬
tä prozä e fundamental sämänätoristä, indreptatä si concentratä spre popor:
„dezvoltatä in alte conditii decät literatura din regat, literatura ardeleanä e pu¬
ternic regionalä ... Expresia ei cea mai pregnantä a fost literatura lui I. Slavici.
Caracteristicile acestei literaturi sunt negresit: sänätatea eticä impinsä pänä la
tendentä si didacticism; postulatul national manifestat in mod agresiv tocmai
din pricina comprimärii lui”’'. Proza moldoveanä e de un lirism paseist, expo¬
nentul tipic find Sadoveanu. Cea din vechiul regat e un fel de lirism dinamic,
exponentul cel mai de seamä fiind C. Sandu-Aldea.
Literatura romänä din Transilvania primelor douä decenii ale secolului XX
se scrie, deci, sub semnul activismului si al religiei muncii. „Momentului Sla¬
vici, caracterizat prin fluxul de realism poporal, ii succede normal momentul
Cosbuc, sintezä de adevär si mitologie, un clasicism apärut ca expresie a echi¬
librului in fata existentei. Pe aceste baze, literatura de dupä 1900 nu putea fi
decät activa; arta nu putea ignora realitatile sociale si istorice. Consecinte prac¬
tice: sobrietatea, tinuta moralä, energia ín actiune decurg ca träsäturi ale unor
oameni hotariti sa reziste”*?. Lovinescu enumera calitatile si defectele acestei
literaturi din Transilvania, care suferä de lipsa influentei franceze, lipsä care se
traduce prin deficiente de ordine, claritate, compozitie gi mäsurä. Tot un nea¬
juns este tehnica acumulärii amänuntelor care se coroboreazä cu lipsa gradärii
efectelor, cu povestirea intr-un singur plan, abordarea unei singure perspective,
cu utilizarea limbii dialectale si cu ceea ce criticul romän numeste servitudinea
30 Idem, p. 189.
31 Ibidem, p. 236.
32 Const. Ciopraga, op. cit., 1970, p. 102.