Oldal 24 [24]
1.1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC 23
tors obturant si tiranic ínspre trecut. Scopul declarat al redactorului-sef Ignotius
Hugó era de a promova libertatea spiritului si descoperirea si lansarea talentelor
autentice. Ignotius este cel care formuleazá ideea cá cel mai mare pericol, cea mai
inselätoare capcanä a spiritului maghiar e conceptia nationalä prin definitie anti¬
nomicä: maghiarii gresesc profund si tragic atunci cand se definesc prin opozitie
cu altii sau cänd isi numesc valorile doar prin ceea ce-i diferentiazä si nu prin ce
fi apropie de ceilalti. Aceste pusee defensive si tendinte de autodefinire prin con¬
trast care se vor manifesta periodic atät la maghiari cät si la romänii ardeleni vor
fi principala cauzä a stagnärii relatiilor culturale sau a perioadelor de noncomu¬
nicare culturalä. La aceastä scoalä a promovärii valorilor autentice, a tolerantei
si a deschiderii spre occident si a asumärii principiului estetic de la Nyugat vor
umbla si cei care vor înfiinta replica ardeleanä a revistei, Erdélyi Helikon.
Spre sfârsitul secolului al XIX-lea are loc o dezvoltare a prozei realiste. La
inceputul secolului XX, apar cateva reviste cu destin scurt (Figyelö, Magyar
géniusz), apoi Holnap 1908-1909, si Nyugat (1908-), revista tendintelor înno¬
itoare, moderniste. Fenomenele care s-au succedat in apus aici se manifesta
simultan (Nietzsche si Bergson, Spencer si pozitivistii, naturalismul). Proza
maghiara a fost puternic influentata de realismul critic al lui Tolstoi, Ibsen,
France, sau Dostoievski si Zola. Trebuie mentionatä si resurectia tematicii po¬
pulare, dar care incepe sa se indeparteze de idilismul curentului epigonismu¬
lui popular national din secolul anterior. Existä si in sänul revistei Nyugat o
orientare mai combativä (Ady, Möricz) si o aripä estetizantä (Babits, Koszto¬
länyi). Existä douä directii gi in prozä. In primul ränd se continuä traditia natu¬
ralistä care-si propune o prezentare, o reflectare veridicä a realitätii. Romanele
si nuvelele devin urbane, satul si micul tärg, orasul mai mic sau mai mare, cu
toatä paleta de conflicte latente, chiar analiza psihologica tsi gasesc locul in
proza inceputului de secol. Pe de alta parte, influenta secesionismului vienez
impune un stil romantic sau romantat, stilizat, cu un cult al frumosului. Pana
in 1918, centrul spiritual al literaturii maghiare scrise in Ardeal era Budapesta.
Dupa Unire, acest Centru dispare si apar mai multe centre mici. in literatura
maghiara din Romania influenta si cultul artei lui Petőfi, Ady, Jókai, Mikszáth
si Moricz se manifesta poate mai pronuntat decät in tara-mamaä.
1.1.3. Evolutia prozei in perioada antebelica
Proza din primele douä decenii ale secolului XX are o evolutie mai lenta,
fara combustiile moderniste ale liricii. Prozatorii deceniilor anterioare continua
sa scrie fara a da insä capodopere. Caragiale publica doar Kir Janulea. Vlahuta
si Delavrancea nu mai exercitä nicio influentä. Duiliu Zamfirescu fi apartine,
cu Indreptäri, Anna, Lydda, secolului al XIX-lea junimist. Se dezvoltä proza bi¬
ograficä, preponderent narativä sau descriptivä (Calistrat Hogas, I. Al. Brätescu¬
Voinesti, Jean Bart). „La Mihail Sadoveanu, ale cärui capodopere se inscriu in