Seite 82 [82]
OCR
2.4. TRANSILVANISMUL LA ROMÁNI 81 Ion Chinezu scrie ín celebra sa carte despre literatura maghiará ardeleaná cä „Nu este scriitor mai de seamä in Ardeal care sä nu se fi rostit despre acest transilvanism, socotit de unii drept axa literaturii de aici”*. Nu putem sä nu fim de acord cu ideea cärturarului: ideea transilvanä a incitat multe dezbateri, opinii pro si contra, chiar gi cei mai vehementi contestatari validändu-i, intrun fel, existenta, tocmai prin insistenta cu care aproape fiecare participant al vietii literare s-a pronuntat asupra lui. De altfel, frecventa termenului transilvan/ardelean* in diferitele denumiri de ziare, reviste, institutii etc. trädeazä intipärirea conceptului in mentalul colectiv. In programul transilvanist existä o legäturä puternicä intre ideea regionalä si cea europeanä, sau cum formula Kuncz Aladär, refacerea unei Europe spirituale unite. Ideea transilvanä din anii 1920 se baza pe convingerea cä identitätile si ideologiile nationale ale romänilor, maghiarilor si sasilor erau compatibile si conciliabile, ba mai mult, cä aceste identitäti particulare fac parte din identitatea comunä mai largä, identitatea transilvanä. Lipsa empatiei, räceala si chiar respingerea cu care ideea identitätii comune transilvänene a fost primitä in cercurile politice si intelectuale influente române isi au originea in faptul ca ea era consideratä incompatibilä cu orientarea nationalä romäneascä oficiala™. 2.4. Transilvanismul la romani Constiinta si ideologia nationalä romänä a fost promovatä mai intäi de Scoala Ardeleanä (Samuil Micu Klein, Petru Maior, Gh. Sincai), iar constiinta comunitarä säseascä s-a format prin scrierile lui August Ludwig Schlözer, Stefan Ludwig Roth si Friedrich Teutsch). Bilingvismul si multilingvismul erau o normä pentru central-europenii educati, cel putin pänä spre mijlocul secolului XX. Cum majoritatea scriitorilor ardeleni vorbeau limba romana si maghiara deopotrivä, ei puteau avea acces direct la creatia artisticä si cea publicisticä a celorlalti. Ideologia transilvanista implica existenta spiritului ardelean si la scriitorii romani si sasi. In polemica despre sufletul ardelean, pornitä de Siebenburgisch Deutsches Tageblatt si continuatá de Pásztortűz, Nicolae Iorga recunostea traditiile specifice spatiului ardelean, dar subliniazá unitatea culturii románe. Literatura propusá de transilvanism respinge atát purismul ín artá, cát si arta 42 Ion Chinezu, Aspecte din literatura maghiará ardeleaná, Cluj, Editura Revistei Societatea de máine, 1930, p. 16. 43 Exemple, in acest sens, ar putea fi publicatiile Transilvania (publicatie apárutá cu intermitente la Brasov, apoi la Sibiu íntre 1868-1945), Ardealul (sáptámánal apárut la Brasov intre 1912-1914), Ardealul tänär (bilunar apärut la Cluj intre 1930-1931), Ardealul teatral si artistic (1927-1928) sau Erdelyi Helikon (1928-1944), Erdelyi Lapok (1908-1913), Uj Erdely (1921-1944) etc. 44 Flöra Gäbor, op. cit., p. 202.
