Seite 76 [76]
2.3. SCURT ISTORIC AL CONCEPTULUI 75
1928, anul aparitiei revistei helikoniste. Transilvanismul íncepe sá capete si
conotatii de ideologie social-politicá ?.
Drumul lui Kés spre transilvanism porneste, pe de o parte, de la experien¬
ta timpurie a peisajului transilvan; scriitorul cälätorea mult, ca gi Sadoveanu,
si a rämas captivat definitiv de frumusetea sälbaticä a Muntilor Apuseni. Pe
de alta parte, definitorie este si o altä experientä, cvasipoliticä. Un articol din
Budapesti Hirlap (Level a balazsfalvi gyülesröl/Scrisoare de la adunarea de la
Blaj) descrie intälnirea multimilor romänesti de la Blaj, cu ocazia aniversärii
a cincizeci de ani de la nasterea Astrei. Lectia pe care Kös o invatä si o invocä
aici este aceea a responsabilitätii pe care intelectualul trebuie sä o aibä pentru
poporul sau. Transilvanismul pe care-l formuleazä si pe care-l profeseazä poate
fi definit prin metafora podului: un pod care leagä trecutul de viitor, e o trans¬
punere a unei realitäti istorico-sociale in limbajul eticului si al esteticului, si
nu al iluziilor. Kös este un om al timpului säu, care nu ignorä traditia antebeli¬
cä, dar priveste spre viitor.
Transilvanismul lui Kös Käroly s-a dorit un concept mobilizator, ideea
transilvanä in conceptia lui are menirea de a cataliza procesul creator. In prima
perioada rolul de organizator cultural ii revine lui Benedek Elek, decanul scrii¬
torilor secui si redactorul revistei Cimbora. El organizeazä serate literare la care
participä tinerii scriitori. Ei sunt preocupati de peisaj, de istorie si de starea
economico-socialä ca factori de conservare a specificului national. Principalul
conflict rezidä in aceastä tendintä spre a construi o mitologie, spre particular
pe de o parte, respectiv chemarea spre un umanism universal, transnational,
pe de altä parte.
In cartea sa Erdely/Ardealul, Kös Käroly se incumetä sä elaboreze un pro¬
iect, o schitä de istorie a culturii, urmärind sä demonstreze existenta unui
spirit transilvan. Principalele argumente cu care opereazä Kös sunt de naturä
culturalä, geograficä, istoricä, etnograficä, arhitecturalä. Ideea de bazä a cärtii
sale este existenta unui spirit transilvan specific, spirit profund impregnat de
coexistenta, in acelasi spatiu geografic si cultural, a mai multor culturi care
s-au influentat si imbogatit reciproc, fara a-si altera specificul propriu. Ardealul
este, pentru Kós, un spatiu geografic special, circumscris de lantul Carpatilor.
Aceastä pozitie geograficä a impus o economie specificä, crede scriitorul. Ar¬
dealul este pragul peste care miscärile culturale europene dinspre vest spre
est si invers trebuie cu necesitate sä treacä, astfel orice se fntâmplä pe terenul
culturii europene, isi lasä amprenta in procesele si fenomenele culturale arde¬
lene. „Aceastä naturä specificä etern valabilä a Transilvaniei o predestineazä,
35 Ibidem, p. 153. ... az irodalmi forditdsok a magyar és a romdn nepkölteszetböl, vala¬
mint klasszikus és kortárs magyar és román költők meg prózaírók műveiből az említett
minőségű kommunikációhoz illően egy olyan interetnikai cserét eredményeztek, amely
történelmi, társadalmi és politikai hátterű tipológiai összefüggésben jelenítette meg az
irodalmi műfajokat, irányzatokat és formákat, valamint az egyes szépírók eszmei-lelki
alkatát.