Seite 75 [75]
OCR
74 2. IDEOLOGII CULTURALE ARDELENE modernismului. Ca o reactie apar initiativele culturale progresiste, adepte ale descentralizárii: 1911 Haladás (Bárd Oszkár), 1914 Erdélyi figyelő (Dej, Egyed Zoltán, Kállay Miklós), 1912 Kalotaszeg (Stana, Kós Károly). ín 1912 apare revista Kalotaszeg. Képes hetilap (7 ian - 26 martie 1912, Stana), un important moment pretransilvanist. Ea a fost editatá, redactatá si ilustratá de cátre Kós Károly. Scopul declarat al acestuia era sá popularizeze teoria sa despre transilvanism?. Au apárut ín total 12 numere, iar ideea interdependentei natiunilor din Transilvania transpare aproape programatic. Revista are un rol esential ín formularea ideologiei transilvanismului interbelic, desi, conform opiniei lui Varró János, Kalotaszeg nu poate fi considerat precursorul transilvanismului interbelic*. Trebuie sä mentionäm douä idei de bazä ale publicatiei lui Kós: critica politicii centraliste budapestane si convietuirea româno-maghiarä in tinutul Transilvaniei”. Transilvanismul lui Kös, practicat in paginile revistei Kalotaszeg, s-a dorit a fi leacul impotriva negärii traditiilor specific ardelene. Revista Erdelyi szemle a dat un avänt puternic fenomenului prototransilvanist pornit inainte de Primul Räzboi Mondial — descentralizarea literarä si desprinderea culturalä de Budapesta. Revista promova, in plan cultural, un umanism receptiv la nou si se dezicea de sistemul elitist, de castä literarä, promovat in capitalä. In aceste reviste apartinänd etapei timpurii publicä deja Äprily, Kös, Szentimrei, Remenyik, Berde, nume care vor consacra ideea transilvanä. Ideile, principiile care vor deveni ingredientele ideologiei transilvane incep sä ia contur incä de pe acum: ideea descentralizärii si a autonomiei culturale, apropierea romäno-maghiarä, pästrarea traditiilor culturale ardelene. De la inceputul secolului si pänä la Primul Räzboi Mondial fenomenul transilvanist se manifesta, deci, in special in publicatii periodice. Dupä unirea Transilvaniei cu Romänia politica centralizatoare, cu accente nationaliste, a noului centru — Bucurestiul — a avut ca efect revenirea in actualitate a ideii transilvane. In 23 ianuarie 1921, apare primul manifest transilvanist Kidlté sz6/Cuväntul care strigä (K6s Käroly, Paäl Ärpäd, Zägoni Istvän). Textul s-a näscut din nevoia unei abordäri realiste a propriei conditii, dar se resimte incä un ton romantios-patetic al trezirii la statutul de minoritar. Este, in orice caz, punctul de pornire al primei dezbateri ample despre transilvanism. Kös Käroly este co-autorul manifestului, conceptul de transilvanism formulat si teoretizat aici nu e un concept indeajuns clarificat si definit. Esenta discursului din Kiáltó szó este de a pune capät stärii de disperare si de insingurare care a dominat perioada 1918-1921, si de a oferi un program de lucru, bazat pe sublinierea multiculturalismului spatiului transilvan. Ceea ce este cunoscut azi ca transilvanism a luat nastere dupa 1918. Cea de-a doua etapa a transilvanismului incepe, dupa K. Lengyel in jurul anului 1923, dupa Pomogats ín 32 VeziK. Lengyel Zsolt, op. cit., p. 41, Pomogáts Béla, op. cit., 1983, p. 82. 33 K. Lengyel Zsolt, op. cit., p. 151. 34 Idem, p. 61.
