2.2. TRANSILVANISMUL. DEFINITII CONCEPTUALE 65
Identitatea nationalá are douá forme fundamentale de manifestare: tipul
vest-european, bazat pe notiunea de patrie si cetátenie si tipul est-european,
bazat pe notiunile de culturä si origine etnicd’. Cum transilvanismul este un
discurs identitar, nu e de mirare cä factorul etnic trebuia sä fie prezent si la ni¬
vel denominativ. In perioada interbelicä transilvanismul insemna regionalism
maghiar, ardelenism insemna regionalism romänesc. Al. Dima preferä, dupä
cum vom vedea, termenul de localism creator, tocmai pentru a evita confuzia
cu transilvanismul sau cu regionalismul politic. Diferenta dintre transilvanism
si ardelenism se trage din faptul cä fiecare bloc si-a construit, asa cum formu¬
leazä Stefan Borbély, separat, utopia proprie.
Literatura zonelor de multiculturalitate relevä un numär important dea.n.
multicultural crossings. In ciuda puseelor de nationalism de dupä Primul Räz¬
boi Mondial, regionalismul a continuat sä joace un rol centrifugal stäruitor in
provincii ca Basarabia, Galitia, Transilvania, Banat etc. Productia literar-artis¬
ticä in aceste zone a insemnat si negocierea tensiunilor dintre nationalism si
regionalism, influentele metropolitane si patriotismul local®. John Neubauer
si Marcel Cornis Pope subscriu la conceptul de dynamic regionalism, tratänd
Europa centralä si de est atät ca un (multiplu) centru, cät si ca o interfatä in¬
tre alte douä regiuni majore ale Europei. Ei concep literaturile zonei ca niste
componente relationale mai degrabä decät ca niste entitäti rivale, competiti¬
ve, subliniind fluxul si transferul de productie culturalä peste granite, fizice
si spirituale. Culturile literare particulare au o identitate dinamicä, dialogicä,
produsul interactiunii regionale.
2.2. Transilvanismul. Definitii conceptuale
in contextul desfasurarii vietii politice si al creionärii peisajului literar arde¬
lean isi face aparitia o ideologie aclamatä orgolios pe de o parte si combätutä pe
de alta parte, o ideologie cu multi adepti si tot atâtia inamici si combatanti. Tran¬
silvanismul - o atitudine deosebit de activä, in concluziile ei practice — a fost si
este si azi conceput ca o ideologie regionalä a intelectualitätii maghiare ardelene.
La inceput a semnificat constiinta maghiarilor ardeleni cä pot träi spiritualiceste
si fara sprijinul oficial al statului ungar si in afara granitelor lui, in urma schim¬
barilor intervenite dupa anul 1918. Unele dintre ideile care au stat la baza noii
miscäri culturale isi aflau originea in activismul literar al lui Ady Endre".
Desi scriitorii central-est europeni nu stiau foarte multe unul despre cela¬
lalt, formându-se la Paris, Viena, Praga, Bucuresti, operele lor reflecté o lume
7 Veres Valer, „Identitate etnicä vs. identitate nationalä in pozitie minoritarä”, in altera
26/27, anul XI, 2005, p. 88.
8 John Neubauer-Marcel Cornis Pope, op. cit., 2004, p. 5.
9 Nae Antonescu, op. cit., p. 82.