Page 61 [61]
OCR
60 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC xietate si fricä. Fiecare fenomen al literaturii maghiare, considerä Söter Istvan in introducerea la cartea Tisztulö tükrök, e in relatie cu fenomenele literaturii universale: „chiar si miscarea specific maghiarä a scriitorilor populari e doar o parte din acea sensibilitate socialä care se manifesta, prin anii 1930, in toatä literatura universalä”"*. Cel mai important prozator maghiar din Ardeal, care-si continuä activitatea si dupa Primul Razboi Mondial, e nuvelistul Petelei Istvan. Tema cea mai frecventata este cea a istoriei, lucru pe care Gavril Scridon il explica printr-un firesc mecanism psihologic de apärare. Accentele de tänguire si de durere, de care aminteam mai sus, referitoare la proza romäneascä antebelicä, se mutä in primii ani de dupä räzboi in epica maghiarä. Cultivarea temelor istorice si regresul in trecutul cel mai adesea glorios si mitizat e o modalitate de a se sustrage realitätii istorice imediate. De aceea, in primii ani de dupa 1918, s-au scris si s-au publicat un numär relativ mare de povestiri istorice impregnate de un lirism idealizant si un paseism nostalgic. Locul e provincia ardeleana, timpul e mitizatul trecut eroic. Insä dincolo de supraproductia de opere mediocre apar si cäteva scrieri de o certä valoare literarä. Amintim, in acest sens, romanul lui Kós Károly, Varjü nemzetseg/Neamul Varjü, Vertorony/Turnul torturilor, de Tabery G&za, Vajudö idök/ Vremuri främäntate de Sipos Domokos, ciclul A hajnal emberei/Oamenii zorilor de Berde Mária, trilogia istoricä despre Ardeal a lui Bänffy Miklös si Czimeresek/Blazonarzii de Tamäsi Äron. Un alt segment tematic se referä la proza citadinä si cea ruralä. Tema orasului transpare in romanele Föl a bakra/Sus pe caprá de Ligeti Ernő si A kék barlang/Grota de azur, Pjotruska si Uj elet kapujaban/La poarta unei noi vieti de Karácsony Benő, Thibold Márton de Molter Károly si Vakvagänyon/Pe linie moartá de Kacsó Sándor. Viata satului e subiectul unor scrieri cu tentá realistá ca Nyugtalan pásztorok/Pástori nelinistiti de Bözödi György, Varjak a falu felett/Ciori deasupra satului, A vörös szamar/Mägarul rosu, A tüz kialszik/ Se stinge focul de Kovacs Gyérgy. Tamasi Aron exploateazä realismul popular si decupajul fantastic in Rendes feltdmadds/Obsteasca inviere si in Sztizmdrids kirdlyfi/Crdisorul Sfintei Fecioare. O alta categorie tematica este cea a razboiului. Exemplele cele mai pertinente sunt Szibériai garnizon/Garnizoana din Siberia de Markovits Rodion si Fekete kolostor/Mdndstirea neagrä de Kuncz Aladär. Gavril Scridon identificä si directiile estetico-stilistice ale perioadei interbelice, el consideränd cä tendintele moderniste, innoitoare se manifestä cel mai acut tocmai in domeniul prozei. Criticul romän vorbeste, in acest sens, de cultivarea expresionismului cu tentä si ecouri suprarealiste. E amintit cazul lui Tamási Áron din perioada primelor nuvele. Ba mai mult, scriitorul maghiar combinä expresionismul cu ecouri din literatura popularä. „Se poate vorbi la el chiar de un drum de la literatura popularä maghiarä la expresionism. Este ca134 Söter Istvän, Tisztulö tükrök, Budapesta, Gondolat, 1966, p. 16.
