Oldal 49 [49]
OCR
48 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC Blaga, M. Eminescu, E. Farago, O. Goga, E. Isac, I. Minulescu, I. Pillat, I. Creangä, I. L. Caragiale, I. Agärbiceanu. Ion Chinezu este unul din colaboratorii permanenti ai revistei. Un alt colaborator este prietenul lui Kuncz Aladär, Emil Isac care spunea la moartea tragicä a acestuia: „Ai publicat operele scriitorilor romäni cu acea convingere cà scriitorii lumii fac parte dintr-o singurä familie, in care se adunä pentru ca sä-si cunoascä unii altora vorbirea, suräsul si lacrimile”'“. In anii 1924-1930 literatura maghiarä din Ardeal traverseazä o perioadä de ascensiune, de evolutie si maturizare artisticä. Perioada nu a fost, evident, lipsitä de dispute si contradictii. Un merit incontestabil al helikonistilor a fost ridicarea considerabilä a nivelului estetic al operelor. Scriitorii grupati in jurul revistei apartin unor tendinte si orientäri literare diverse, nu se poate vorbi de o ideologie helikonista unitarä. Nota comunä fundamentalä e grija pentru calitatea scrisului. Dupä 1930 are loc o deplasare spre realism. Anii 1930 marcheazä, pe plan global, nu doar ample miscäri social-politice, ci si o reorientare a literaturii. Revista Korunk (1926) incepe sä cästige teren. Autoritatea revistei de orientare de stänga incepe sä creascä. „Deceniul patru al perioadei interbelice se caracterizeazä printr-o evidentä segmentare a directiilor literare, ideologice si politice, determinatä nu numai de evolutia internä a Romäniei, cät mai ales datoritä atmosferei existente in întreaga Europä. Se produce astfel o cotiturä si in literatura maghiarä din Romänia, care va contribui la maturizarea ei. Cäci se confruntä nu numai conceptii despre creatie, nu numai tendinte politice, ci si alte generatii”"”. Dupä etapa provincial-idilizantä (1918-1925), dupä cea a lärgirii tematice si a orientärii spre realism (1925-1930), urmeazä cea de-a treia etapä. Intre 19331936 va functiona, cu modeste rezultate, e drept, Erdélyi Magyar Ir6i Rend/ Asociatia Scriitorilor Maghiari din Ardeal, ca o replicä si ca o formä de protest la politicile editoriale ale Corporatiei. Scriitorii tineri editeazä intre 1930-1940 revista Erdelyi Fiatalok/Tinerii ardeleni. Scoala sociologicä a lui Dimitrie Gusti exercitä o influentä tot mai mare. Ei considera ca literatura si cultura trebuie sä se intemeieze pe fundamente populare, promovänd ideea infrätirii dintre popor/täränime si scriitori. Asemänarea cu poporanistii romäni e evidentä. Disputa rämasä in constiinta literarä drept Atitudini/a märturisi si a-si asuma/Vallani es vallalni pune problema lasitätii si a curajului in literaturä. Este vorba de ancheta pornitä in octombrie 1929 in paginile revistei Erdelyi Helikon, concentratä pe problema romanului istoric si pe aceea a rolului si menirii scriitorului in literatura maghiarä din Romänia. In articolul-pilot al anchetei se lansau douä idei, complementare, de altfel: ideea curajului actului märturisirii gi al asumärii si cea a respingerii lasitatii. Dezbaterea despre 104 Idem, p. 522. 105 Gavril Scridon, storia literaturii maghiare din RomGnia. 1918-1989, Cluj, Promedia Plus, 1996, p. 22.
