Page 48 [48]
OCR
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 47 ca si intälnirea scriitorilor romäni si maghiari, preconizatá de revista orádeaná Familia prin 1935. Ei publicá totusi o culegere de cinci piese de teatru románesti, continând scrierile lui Caragiale, O. Goga, V. Eftimiu, I. Minulescu si I. M. Sadoveanu. Se publicä un volum de traduceri din V. Alecsandri si in 1932, o culegere de balade romänesti: Baladele muntilor/A havas balladdi. Infiintarea grupärii Helikon gi a revistei Erdélyi Helikon, respectiv a editurii Corporatia reprezintä momente importante in stabilizarea vietii culturale in sensul pornirii unor institutii culturale fundamentale, care au fost in stare sä producä poate cea mai importantä schimbare de paradigmä. Kuncz Aladár märturisea intr-o scrisoare din 21 septembrie 1929, publicatä apoi de Pomogäts Bela cä „as dori ca Erdelyi Helikon sä devinä revista independentä a intregii literaturi maghiare”'". Odatä cu aparitia Corporatiei institutiile culturale intra intr-o nouä etapä. Se scot douäsprezece volume scrise exclusiv de autori ardeleni. Sistemul abonärii asigura nu doar un proces relativ constant si neintrerupt de editare, ci gi plata drepturilor de autor la un nivel destul de rezonabil. Corporatia esueazä, in schimb, in incercarea de a capta un public larg. Revista Erdélyi Helikon a fost redactatá, la inceput, de Áprily Lajos, apoi a fost condusá de un colectiv redactional ín care cuvántul lui Kós Károly si al lui Kuncz cántárea greu. Acesta din urmá devine redactorul revistei dupá plecarea lui Áprily, promovánd o politicá culturalá a literaturii pure, a nivelului artistic european. Incä la prima intälnire a grupului se formuleazä un program cultural care include promovarea, progresul manifestärilor culturale, introducerea artistilor in viata publicä, lärgirea publicului consumator de culturä, responsabilizarea literaturii gi promovarea spiritului critic. Insugi conceptul de transilvanism suferä o mutatie, devenind o tezä de politici cultural-artistice, baza stabilirii relatiilor interculturale romäno-maghiaro-säsesti. Transilvanismul helikonist oficial devine, in acelasi timp, destul de abstract. in anii de glorie, Erdélyi Helikon are rolul pe care revista bucuresteana Sburdtorul sau Nyugat-ul budapestan íl au — promoveazá literaturá de calitate, editeazá cárti de valoare, descoperá talente, lanseazá autori. Toti scriitorii maghiari de valoare ai vremii publicá ín paginile revistei. Nicolae Balotá e de párere cá singurul punct slab al revistei e sectorul critic. Critica o practicá mai ales scriitorii — e vorba de o criticá amicalá, eseisticá, elegantá, care nu devine si judecatá de valoare sau criticá axiologicá. Korunk/ Epoca noastrá si Gaál Gábor vor practica o criticá mult mai acerbá. , Erdélyi Helikon are un rol ínsemnat ín strángerea legáturilor, ín cunoasterea reciprocá dintre scriitorii románi si maghiari. Ín paginile ei sunt publicate numeroase texte ale autorilor romäni si nu numai ale clasicilor”'®. In paginile revistei Helikonul ardelean se publicä operele unor autori ca G. Bacovia, I. Barbu, L. 102 Pomogáts Béla, Kuncz Aladar, Bucuresti-Cluj, Kriterion, 2001, p. 80. 103 Nicolae Balotá, Scriitori maghiari din Romänia. 1920-1980, Bucuresti, Kriterion, 1981, p. 521.
