Page 48 [48]
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 47
ca si intälnirea scriitorilor romäni si maghiari, preconizatá de revista orádeaná
Familia prin 1935. Ei publicá totusi o culegere de cinci piese de teatru romá¬
nesti, continând scrierile lui Caragiale, O. Goga, V. Eftimiu, I. Minulescu si I.
M. Sadoveanu. Se publicä un volum de traduceri din V. Alecsandri si in 1932,
o culegere de balade romänesti: Baladele muntilor/A havas balladdi.
Infiintarea grupärii Helikon gi a revistei Erdélyi Helikon, respectiv a edi¬
turii Corporatia reprezintä momente importante in stabilizarea vietii culturale
in sensul pornirii unor institutii culturale fundamentale, care au fost in stare
sä producä poate cea mai importantä schimbare de paradigmä. Kuncz Aladár
märturisea intr-o scrisoare din 21 septembrie 1929, publicatä apoi de Pomogäts
Bela cä „as dori ca Erdelyi Helikon sä devinä revista independentä a intregii
literaturi maghiare”'". Odatä cu aparitia Corporatiei institutiile culturale intra
intr-o nouä etapä. Se scot douäsprezece volume scrise exclusiv de autori arde¬
leni. Sistemul abonärii asigura nu doar un proces relativ constant si neintrerupt
de editare, ci gi plata drepturilor de autor la un nivel destul de rezonabil. Cor¬
poratia esueazä, in schimb, in incercarea de a capta un public larg.
Revista Erdélyi Helikon a fost redactatá, la inceput, de Áprily Lajos, apoi a
fost condusá de un colectiv redactional ín care cuvántul lui Kós Károly si al lui
Kuncz cántárea greu. Acesta din urmá devine redactorul revistei dupá plecarea
lui Áprily, promovánd o politicá culturalá a literaturii pure, a nivelului artistic
european. Incä la prima intälnire a grupului se formuleazä un program cultu¬
ral care include promovarea, progresul manifestärilor culturale, introducerea
artistilor in viata publicä, lärgirea publicului consumator de culturä, respon¬
sabilizarea literaturii gi promovarea spiritului critic. Insugi conceptul de tran¬
silvanism suferä o mutatie, devenind o tezä de politici cultural-artistice, baza
stabilirii relatiilor interculturale romäno-maghiaro-säsesti. Transilvanismul
helikonist oficial devine, in acelasi timp, destul de abstract. in anii de glorie,
Erdélyi Helikon are rolul pe care revista bucuresteana Sburdtorul sau Nyugat-ul
budapestan íl au — promoveazá literaturá de calitate, editeazá cárti de valoare,
descoperá talente, lanseazá autori.
Toti scriitorii maghiari de valoare ai vremii publicá ín paginile revistei.
Nicolae Balotá e de párere cá singurul punct slab al revistei e sectorul critic.
Critica o practicá mai ales scriitorii — e vorba de o criticá amicalá, eseisticá,
elegantá, care nu devine si judecatá de valoare sau criticá axiologicá. Korunk/
Epoca noastrá si Gaál Gábor vor practica o criticá mult mai acerbá. , Erdélyi
Helikon are un rol ínsemnat ín strángerea legáturilor, ín cunoasterea reciprocá
dintre scriitorii románi si maghiari. Ín paginile ei sunt publicate numeroase
texte ale autorilor romäni si nu numai ale clasicilor”'®. In paginile revistei
Helikonul ardelean se publicä operele unor autori ca G. Bacovia, I. Barbu, L.
102 Pomogáts Béla, Kuncz Aladar, Bucuresti-Cluj, Kriterion, 2001, p. 80.
103 Nicolae Balotá, Scriitori maghiari din Romänia. 1920-1980, Bucuresti, Kriterion, 1981, p.
521.