Seite 41 [41]
OCR
40 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC latä cum Bucuta contestä invinuirea ce li se aducea helikonistilor, ca ar fi o adunare de aristocrati si de prelati care incearcä sä salveze obiceiuri desuete intr-o lume schimbatä, scriind cä Helikonul e, de fapt, o frätie liberä de scriitori. El spera, de asemenea, intr-o colaborare rodnicä in cadrul PEN clubului, de aceea militeazä pentru un numär cät mai mare de traduceri. In Boabe de gräu apar astfel schita Minunea/A csoda de Sipos Domokos, in traducerea lui Ion Chinezu, Sälistencele/A szelistyei asszonyok de Mikszäth Kälmän, in traducerea lui Avram P. Todor si romanul lui Nyirö Jözsef, In jugul domnului/Isten igajäban, in traducerea lui Die Daianu. Dincolo de traduceri, revista oferä, pe ränd, o amplä prezentare a institutiilor culturale din Romänia. Citäm ca exemple Palatul culturii si bibliotecile din Targu-Mures, tipografia romäneascä din Buda, diferite muzee, grupuri statuare. Gdndirea, revista care apare ín mai 1921 la Cluj, sub directia lui Cezar Petrescu, este un fel de Uj idök romänesc, care este, la inceput, un supliment literar al ziarului Vointa. Dupä un an, revista se mutä la Bucuresti. In primul numär, Cezar Petrescu indicä o linie - in continuarea Sämänätorului intrucätva — care-si propune apärarea „romänismului in fata spiritului internationalist”. Profilul revistei se va clarifica pe parcursul aparitiei. Gindirea nu reuseste sä devinä o revistä a Ardealului, cauza acestei ratäri fiind formulatä intr-un articol de Stefan Oprea, Intelectualizarea Ardealului (1921, nr. 13/1 noiembrie). „E vorba de inclinatia pragmaticä a ardeleanului, structuratä intr-o lungä istorie de supravietuire mai ales in angajäri sociale si nationale. Viata istoricä l-a consträns pe romänul transilvänean sä refute intelectualizarea ca proces in sine”®”. D. D. Rosca va numi acest fenomen mitul utilului. Gändirea insä prefigureazä unele elemente din Gänd romänesc: regionalismul väzut ca spatiu pästrätor de traditii, disociat de regionalismul politic, sustinerea apropierii romäno-maghiare. V. Fanache face referire la o märturisire putin cunoscutä a lui Cezar Petrescu, privind soarta Gändirii clujene si rolul major jucat de inflatia de politicianism in eguarea proiectului de la Cluj: „atmosfera politicä a tärii, care era si atmosfera politicä a Ardealului, n-a ingäduit aceastä generoasä misiune. N-a stiut sä acorde primat valorilor culturale ardelenesti, sä tinä scriitorul si gazetarul la discutarea constructivä a problemelor locale incadrate in marile probleme generale”®®. In paginile revistei sunt retinute douä idei: cea istoricä si cea folclorica. Noutatea insä o constituie gi o abordare metafizicä a traditionalismului, si accentuarea rolului ortodoxiei in configurarea sufletului romänesc. Sub inspiratie spenglerianä gändiristii reprezentau toatä istoria modernä ca o luptä a spiritului si geniului autohton rural cu formele de viatä urbane copiate din Occident. Intre pozitivismul stiintific al lumii si civilizatiei moderne apusene si tineretea 87 V. Fanache, op. cit., p. XXIX. 88 Cezar Petrescu, ,,Presa si scriitorii Ardealului in prima decada a Unirii”, in Gazeta ilustratá, IX, 1940, pp. 31-36.
