Oldal 40 [40]
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 39
Principiul regionalismului cultural si al localismului creator ia avánt,
deci, odatá cu Abecedarul lui George Boldea si Emil Giurguca la Brad, Pagini
literare la Turda, Familia la Oradea, Lanuri la Medias, Gánd románesc la Cluj.
Acelasi concept ísi gáseste expresia ín alte reviste ca Tara Bärsei (1929-1938,
Brasov), Brasovul literar si artistic (1931-1934), Hotarul (1933-1940, Arad) sau
Blajul (1934-1936). Blajul publica fragmente din studiul lui Al. Dima, Localis¬
mul creator (publicat in intregime in Familia, 1935, nr. 2). In spiritul acestui
localism, Blajul va propune organizarea de gezätori literare si infiintarea unei
edituri ardelene.
Intre 1938-1940 apare la Cluj Tribuna literarä, care va fi apoi editatä, din 2
aprilie 1940, la Brasov. Octav Sulutiu va deveni directorul acestei reviste cu o
ideologie artisticä echilibratä in perioada brasoveanä, fostul profesor de limba
francezä va semnala douä erori ale fenomenului literar romänesc interbelic.
Prima atitudine eronatä ar fi aceea a izolärii scriitorului intr-un turn de fildes,
iar cealaltä greseala ar fi cultivarea unui estetism unilateral. Revista va promo¬
va un oarecare regionalism creator, militand pentru valorificarea, pe plan uni¬
versal, a specificului national. Nici romanism fara estetism, dar nici estetism
färä amprenta specific romäneascä. Acelagi redactor vorbeste de aga-numita
poezie a refugiului din literatura romänä transilvanä, care s-a näscut ca urmare
a evenimentelor din toamna anului 1940. Poezia refugiului, care cerea o nouä
mentalitate in fata problemelor actualitätii, s-a dezvoltat in special in paginile
säptämänalului Ardealul din Bucuresti, dar si-a gäsit teren de afirmare siin Tri¬
buna literard. Fenomenul poate fi asemänat cu ceea ce s-a petrecut in literatura
maghiarä din Ardeal dupä 1918. Marile traume istorice sunt resimtite in lite¬
raturä prin cultivarea refugiului, care devine „expresia unui zbucium adänc, a
unor sentimente patetice, a unei dureri sincere, cum spune Octav Sulutiu in
articolul „O nouä poezie romäneascä” in nr. 2/1941 al revistei Tribuna literard.
Boabe de gräu este una din revistele care au jucat un rol important in stabi¬
lirea si mentinerea cäilor de comunicare literarä. Revista a apärut sub redactia
lui Emanoil Bucuta, sub tutela Directiei Educatiei Poporului. Ideile principale
dezbätute in paginile revistei se referä la necesitatea cunoasterii decurgänd din
coabitarea celor douä culturi. „Cäile pentru schimbul de valori de la unii la
altii sunt deschise si nu asteaptä decät programul de fapte si bunävointä ca sa
fie umblate”#. Câmpul preocupärilor sale este foarte larg, de la literaturä la o
foarte bunä recenzie a cärtii lui Ion Chinezu Aspecte din literatura maghiarä
ardeleanä, la probleme de sociologie.
Emanoil Bucuta a avut relatii bune cu literatii maghiari, mai ales cu heli¬
konistii. „Helikon-ul este un munte singuratic, iubit de muze, dar dä izvoare
pentru multimile insetate din vale. Invinuirea cä ar fi prea stramt, izolat si aris¬
tocratic poate sa se rezeme pe alte temeiuri, potrivite cu altä luare de seamä”®®.
85 Avram P. Todor, op. cit., 1983, p. 286.
86 Idem, p. 289.