Oldal 38 [38]
OCR
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 37 denuntate ferm""5. Abecedar are meritul de a fi promovat depäsirea mentalitätii sámánátoriste desuete, orientarea spre realism, a militat pentru o schimbare de climat care ar fi trebuit sä urmeze schimbärii generatiilor, combätänd, ín acelasi timp, orice fenomen de regionalism literar. Pagini literare (1934-1943) apare la Turda, sfidánd astfel mentalitatea potrivit cäreia adeväratele valori apartin centrului, provincia neoferind talente. „Ardelenismul nostru gi-a dat contributia sa spirituala, in ultima vreme. Si cand spunem ardelenism nu voim sa facem regionalism stramt. Vizim doar un cadru geografic, in care pulseazä un specific creator, organic”’®. Criticul literar al revistei, R. Demetrescu propune intoarcerea la nuvelä pentru a contracara fenomenul inflatiei de romane. Revista inträ in polemici violente cu Gänd romänesc prin condeiul lui Grigore Popa, care va scrie si studiul Fenomenul romänesc din Ardeal, in care conchide cä transilvanism nu exista, ci doar romänism. De altfel, Grigore Popa va reveni asupra problemei in paginile Luceafärului prin 1941, negänd la fel de vehement orice ideologie transilvanistä. Darul Vremii a apärut la Cluj in 1930, dar a avut o existentä efemerä (doar sapte numere apärute in cinci caiete). Revista lunarä avea, la inceput, ca director pe I. Munteanu, iar de la numerele 4-5 pe Victor Papilian. De numele Darului Vremii se leagä debutul lui Pavel Dan, cäci in numärul 2 al revistei apare Ursita. In primul numär apare un text quasiprogramatic, unde se scrie cä „simtim cu totii cä printre incheieturile formelor, in care viata Ardealului de azi pare a fi cristalizatä, un fluid de nelinisti isi cautä albie nouä””. in acelasi numär inaugural, Ion Chinezu publica articolul „Bilant ardelean”, un articol-program care incearca sa defineascä specificul cultural al provinciei, tintind, totodatä promovarea valorilor locale. Aici Chinezu disociazä elementele rigide, conservatoare din spiritul ardelean „cu netägäduite virtuti de masä, dar lipsit de supletä, incapabil de multe ori de a se articula individual, exagerarea finalismului social-etic al actului de culturä explicabil in contextul epocilor anterioare, opozitia, de aici, fatä de spiritul Junimii, prestigiul formulei reprezentate de Astra si rezistenta opticii samänätoriste, dificil de lichefiat””®. Spiritul ardelean postbelic nu se poate debarasa — decat cu dificultate — de optica sämänätoristä. Dar energia intelectualä creatoare, astfel comprimata, izbucneste uneori, si dä un Cosbuc sau un Blaga, conchide criticul. Darul Vremii e prima revista care-si propune stabilirea noilor repere ale localismului. „Simtim cu totii cä printre incheieturile formelor, in care viata Ardealului de azi pare a fi cristalizatä, un fluid de neliniste isi cautä o albie nouä. Existä un gänd räzlet si o vorbä nerostitä incä, elemente de pret täinuite in ascunzisuri, ca si comorile pe care le anuntä viltori in noapte. In nädejdea cä vom putea sä 75 Idem, p. 45. 76 Oct. Ruleanu, „Provincia” in Miscarea literarä, 1935, nr. 12, p. 670. 77 Darul Vremii, an I, 1930, nr. 1, p. 1. 78 Idem, p. 47.
