Oldal 38 [38]
1.2. PEISAJUL LITERAR INTERBELIC 37
denuntate ferm""5. Abecedar are meritul de a fi promovat depäsirea mentalitätii
sámánátoriste desuete, orientarea spre realism, a militat pentru o schimbare de
climat care ar fi trebuit sä urmeze schimbärii generatiilor, combätänd, ín acelasi
timp, orice fenomen de regionalism literar.
Pagini literare (1934-1943) apare la Turda, sfidánd astfel mentalitatea po¬
trivit cäreia adeväratele valori apartin centrului, provincia neoferind talente.
„Ardelenismul nostru gi-a dat contributia sa spirituala, in ultima vreme. Si
cand spunem ardelenism nu voim sa facem regionalism stramt. Vizim doar un
cadru geografic, in care pulseazä un specific creator, organic”’®. Criticul literar
al revistei, R. Demetrescu propune intoarcerea la nuvelä pentru a contraca¬
ra fenomenul inflatiei de romane. Revista inträ in polemici violente cu Gänd
romänesc prin condeiul lui Grigore Popa, care va scrie si studiul Fenomenul
romänesc din Ardeal, in care conchide cä transilvanism nu exista, ci doar ro¬
mänism. De altfel, Grigore Popa va reveni asupra problemei in paginile Lucea¬
färului prin 1941, negänd la fel de vehement orice ideologie transilvanistä.
Darul Vremii a apärut la Cluj in 1930, dar a avut o existentä efemerä (doar
sapte numere apärute in cinci caiete). Revista lunarä avea, la inceput, ca di¬
rector pe I. Munteanu, iar de la numerele 4-5 pe Victor Papilian. De numele
Darului Vremii se leagä debutul lui Pavel Dan, cäci in numärul 2 al revistei
apare Ursita. In primul numär apare un text quasiprogramatic, unde se scrie cä
„simtim cu totii cä printre incheieturile formelor, in care viata Ardealului de
azi pare a fi cristalizatä, un fluid de nelinisti isi cautä albie nouä””.
in acelasi numär inaugural, Ion Chinezu publica articolul „Bilant arde¬
lean”, un articol-program care incearca sa defineascä specificul cultural al pro¬
vinciei, tintind, totodatä promovarea valorilor locale. Aici Chinezu disociazä
elementele rigide, conservatoare din spiritul ardelean „cu netägäduite virtuti
de masä, dar lipsit de supletä, incapabil de multe ori de a se articula individu¬
al, exagerarea finalismului social-etic al actului de culturä explicabil in con¬
textul epocilor anterioare, opozitia, de aici, fatä de spiritul Junimii, prestigiul
formulei reprezentate de Astra si rezistenta opticii samänätoriste, dificil de
lichefiat””®. Spiritul ardelean postbelic nu se poate debarasa — decat cu dificul¬
tate — de optica sämänätoristä. Dar energia intelectualä creatoare, astfel compri¬
mata, izbucneste uneori, si dä un Cosbuc sau un Blaga, conchide criticul. Darul
Vremii e prima revista care-si propune stabilirea noilor repere ale localismului.
„Simtim cu totii cä printre incheieturile formelor, in care viata Ardealului de
azi pare a fi cristalizatä, un fluid de neliniste isi cautä o albie nouä. Existä un
gänd räzlet si o vorbä nerostitä incä, elemente de pret täinuite in ascunzisuri,
ca si comorile pe care le anuntä viltori in noapte. In nädejdea cä vom putea sä
75 Idem, p. 45.
76 Oct. Ruleanu, „Provincia” in Miscarea literarä, 1935, nr. 12, p. 670.
77 Darul Vremii, an I, 1930, nr. 1, p. 1.
78 Idem, p. 47.