Page 37 [37]
36 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC
ca punct cardinal al programului säu cunoasterea realitätii si valorificarea in
creatie a latentelor specifice si pitoresti ale locului””. Familia va insista asupra
faptului cä si provincia poate da reviste literare bune si creatii literare remar¬
cabile. Un talent remarcat aici e si Pavel Dan. In paginile revistei afläm ecouri
ale polemicii legate de transilvanism. „Polemica evolueazä cu date si statistici
noi in functie de conjunctura politicä. La inceput, curentul transilvanismului
a devenit vicios pentru statul romän, deoarece el refuza ideile revizioniste sau
le trecea in planul secund al actiunilor””'. Al. Olteanu recenzeazä masiv din
Napkelet, din Erdelyi Helikon, din Korunk ba chiar si din Nyugat. Un alt ziarist
isi pune problema in termenii urmätori: „Ne putem intelege pe täräm cultural?
Putem preconiza sincer o apropiere sufleteascä? Räspunsul e simplu: noi, cei
care träim aici, in Ardeal, laolaltä, care ne frecäm zilnic coatele de aceleasi
imense mese de scris, care ne tocim tocurile pe aceleasi lespezi de pavaj, in
trepidatia robotei cotidiene, ne-am ciocnit la nici 0 rascruce, unii pe altii”” ...
sau, intr-un alt articol: „dorim sincer o intelegere cu maghiarii fiindca, de le-am
combatut defectele (dupa cum si ei au fäcut-o cu noi), le-am apreciat la justa
valoare calitätile. Dorim sincer o colaborare cu maghiarii fiindcä, in istorie si
civilizatie ... avem realizäri si drum aläturi de parcurs””°®.
in 1920 apare la Oradea revista Cele Trei Crisuri, in care se cultivä o litera¬
turä de tip sämänätorist, mediocru.
Abecedar imprumutä stilul grafic al Biletelor de papagal al lui Arghezi.
„Eforturile Abecedarului se inscriu in actiunea, tot mai largä, de päräsire a ti¬
parului ideologic sämänätorist, ale cärei prelungiri si reanimäri mai coloreazä
harta spiritualä a epocii””*. Aici se denuntä cultul vietii patriarhale si idola¬
trizarea figurii dezrädäcinatului, paseismul sentimental. Se recomandä intoar¬
cerea cätre temele oferite de viata modernä, ca fn literatura americana sau cea
rusa, se pledeaza pentru o literatura a veridicului si a autenticitatii. Se publica
din lirica lui Emil Isac, Aron Cotrus, Simion Stolnicu, Eugen Jebeleanu, George
Pipsa, Emil Popa, Grigore Popa, Radu Gyr. {in domeniul prozei se prefera Pavel
Dan, Victor Papilian. „Abecedarul vädea ... un efort de spargere a conceptului
inchistat al traditiei prea locale ... si optänd pentru politica culturalä a feres¬
trelor deschise. De aici si interesul absolut modern pentru creatia lui Stephan
George, Joseph Conrad, André Malraux, Teodor Gladkov, si justa apreciere a
miscärii literare a nationalitätilor, cu popularizarea a tot ce era autentic in lirica
maghiarä sau sdseasca, cu excelente talmaciri din Ady — dar si cu 0 categoricä
demontare a mitului nociv al transilvansimului, ale cärui subtexte politice sunt
70 Al. Dima, „Localismul creator”, in Familia, 1935, nr. 2, pp. 3-5.
71 Nae Antonescu, op. cit., p. 83.
72 M. G. Samarineanu, „Intre maghiari si romäni”, in Familia, 1935, nr. 4, p. 98.
73 Idem, „Ancheta noasträ”, in Familia, 1935, nr. 5-6, p. 65.
74 Mircea Zaciu, Ca o imensä scenä, Transilvania, Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale
Romäne, 1996, p. 42.