Oldal 33 [33]
OCR
32 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC experimenteazä în sondajul psihologic si îsi anexeazä noi regiuni, cum ar fi cea a fantasticului. O aplecare spre tainele sufletului, in constructii epice de mare densitate conflictualä, indreaptä un fascicol de intensä luminä spre zone nebänuite ale sufletului ancestral. Timidelor crochiuri din viata citadinä, apartinând tendintei sämänätoriste, Le ia locul o prozä a orasului, nu lipsitä de savoarea specifica burgurilor transilvane”**. Ion Negoitescu vorbeste, si el, de acest avant extraordinar al speciei romanului, precum si de volatilizarea conceptelor de ideologie sau program literar fixat in tipare de nesträmutat: „Intelectualizändu-se agadar rapid, proza intrebelicä se dezvoltä cu o amploare extraordinarä, in special romanul cunoscänd o inflorire färä precedent ... aceastä constiintä a formei este atät de puternicä, de obsesivä, din cauza libertätilor si autonomiei pe care le declangeazä, incät apartenenta scriitorilor la grupuri literare cu ideologii si programe fixe devine cu totul precarä si iluzorie”’”. 1.2.2. Reviste si institutii culturale romänesti „Atitudinea unei publicatii cu audientä este factorul creator in constituirea siimpunerea unei orientäri in spiritul public. E conditia vitalä a unei miscäri de idei si nu numai centrul ei de iradiere”°®. Ziarele si revistele intretin viata culturalä si activitatea literarä. In timpul räzboiului piata editorialä stagneazä. In 1937, Pompiliu Constantinescu scria intr-un articol despre Arghezi, cä din trei in trei decenii cultura romänä trece printr-o crizä de crestere: „echilibrul se surpä subit, reintorcändu-se la faza copiläriei. Controversele devin primare, ideile sunt degradate la cuvinte, planurile spiritului se clatinä si se amestecä între ele, valorile sunt negate iar invectivele se imbulzesc ca berbecii in fata suvoiului”®. Problema fundamentalä a acestor repetate crize de crestere este aceea a cäii de evolutie, aceea a disputei dintre traditie si innoire. „Fenomenul de care vorbim avea sd se produca din nou, cu 0 vigoare si o intensitate extraordinare la sfarsitul primului razboi mondial. Tara tsi vedea infaptuite trei fundamentale deziderate social-politice ... drama optiunii s-a declansat, deci, instantaneu”®. Dintre fenomenele literare care au dat un profil specific epocii interbelice se numärä si revista Sburätorul si cenaclul care s-a constituit in jurul lui Eugen Lovinescu. Aceastä grupare literarä a imprimat o directie modernistä vietii literare. Sburätorul reactualiza ideea heliadescä a incurajärii talentelor, instituind principiul bunävointei fatä de productiile literare si isi propunea sä activeze exclusiv in domeniul esteticului pur. De asemenea, se milita pentru o adoptare a formulelor artistice apusene, pentru o sincronizare a literaturii romäne cu 51 V. Fanache, op. cit., p. LXV. 52 Ion Negoitescu, Istoria literaturii romäne, Bucuresti, Minerva, 1991, p. 195. 53 Z. Ornea, op. cit., p.99. 54 P. Constantinescu, T: Arghezi, in Vremea, X, nr. 497, 1937, citat de Z. Ornea, p. 100. 55 Z. Ornea, op. cit., p. 100.
