Page 31 [31]
30 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC
limbä si credinta in literaturä. Acelasi in-betweenness, aceeasi situare intre tra¬
ditional si modern caracterizeaza literatura romana si maghiarä din Ardeal. In
restul Europei, l’art pour I’art insemna renuntarea adeptilor ei la clasa sociala
cäreia fi apartineau. Numai la Viena nu se fntampla la fel, ba dimpotriva. Ace¬
lagi fenomen poate fi surprins si la scriitorii abordati de noi, exemplul cel mai
pertinent fiind felul in care Rebreanu respectiv Tamási nu-si reneagá, ci dimpo¬
trivä, igi asumä ascendenta ruralä.
Aväntul unei arte cosmopolite, care se nagte exact in momentul in care Aus¬
tria multinationalä incepe sä disparä, din punct de vedere politic, se datoreazä,
in egalä mäsurä, urmätorilor factori: aparitia unui public burghez cult conside¬
rabil ca numär, dezvoltarea invätämäntului superior (sä nu uitäm, cäti dintre
scriitorii remarcabili ai literaturilor periferiilor Imperiului au studiat la Viena), o
puternicä valorizare socialä a culturii, sporirea mijloacelor de difuzare culturalä,
dezvoltarea jurnalismului si aparitia unui numär remarcabil de reviste literare si
artistice, popularitatea foiletoanelor. Unele fenomene specifice ale modernitatii
vieneze — ascensiunea jurnalismului, moda foiletoanelor, teatrul, boom-ul publi¬
cistic etc. caracterizeazä si mediile culturale din Ardealul interbelic.
, Spiritul central-european este o atitudine, o viziune asupra lumii, un tip
de sensibilitate esteticä ce ia in considerare complexitatea si multilingvismul,
o strategie care constä in a-ti intelege pänä si dusmanii de moarte”*. Spiritul
central european se inscrie deci intr-o retea de relatii si transferuri culturale
germano-evreiesti, germano-romäne, germano-maghiare, germano-slave etc.
dar si romäno-maghiare, romäno-evreiesti s.a. Transferul, relatia interculturalä
rezultä nu doar din interferente si influente directe sau indirecte, ci si din fe¬
nomene de respingere, de disimulare, din rezistenta la difuziunea unui sistem
cultural majoritar. Ce anume imprumutä fenomenul literar romänesc de la cul¬
tura vienezä? Mai multe. In primul ränd trebuie sä mentionäm existenta a douä
tipuri de scriitori care exprimä präbusirea, sfärsitul lumii tn bun stil vienez.
Avem de-a face cu tipul scriitorului imperial legat de lumea veche - Slavici,
apoi tipul scriitorului imperial „ne-imperial”, adicä nelegat de lumea care a
trecut — Rebreanu. „Nu-i greu de observat ca eroii tánárului Eminescu, ai lui
Slavici sau ai lui Aron Cotrus apartin unui Centru al lumii. Sau, dacä nu sunt
in Centru, depun toate eforturile sä ajungä acolo ... Slavici coboarä nu numai
cätre originile Imperiului, ci cätre intemeierea lumii””. Pornind de la modelul
epopeic al literaturilor marginilor, putem spune cä Pädurea spänzuratilor de
Liviu Rebreanu este integratä in acest model, prin prezentarea unui antierou,
aidoma antiepopeicului Om färä insusiri. „Omenirea intreagä are la sfarsitul
primului räzboi mondial sentimentul cä a päräsit o lume agezatä, pentru a intra
în alta, de violente convulsii sociale, de cataclisme si rästurnäri. Epoca dinain¬
tea marelui mäcel va apärea acum tot mai mult ca o vreme caracterizatä prin fri¬
46 Jacques Le Rider, op. cit., p. 119.
47 Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, lasi, Polirom, 2002, p. 20.