Dacá studiem istoria si evolutia relatiilor si conexiunilor dintre literaturile
Europei Centrale si de Est, putem lesne observa o tendintá destul de pronuntatá
de cunoastere si de apropiere cätre fenomenul literar al celorlalte popoare, de
identificare a punctelor de convergentä si de cäutare a interferentelor si para¬
lelismelor care isi au rädäcinile, de cele mai multe ori, in devenirea si evolutia
similarä, in cadrul aceluiasi spatiu geografic, istoric si cultural.
Actualitatea temei noastre se leagä de problematica de mai larga respiratie
a studierii fenomenelor de inter- si multiculturalitate din acele zone ale con¬
tinentului european, care sunt impregnate de coexistenta mai multor culturi
si care prezintä o retea complexä de interrelationäri, influente si convergente.
Asa cum formuleazä Victor Neumann, „cänd vorbim de centrul si de sud-estul
european, cred cä avem in fatä una dintre acele zone care incumbä cele mai
interesante convergente de pe continent”!. In zona de convergentä culturalä
care este Transilvania, este firesc ca cele douä culturi — cea romänä si cea ma¬
ghiarä - sä se fi aflat si sä se afle incä in cele mai complexe si interesante relatii
de influentare si imbogätire reciprocä. Faptul cä existä fenomene literare para¬
lele, confluente evidente intre cele douä culturi, nu este o noutate. S-au fäcut
numeroase incercäri de cartografiere a acestora, s-au scris numeroase pagini
despre toposuri comune, amicitii literare gi opere sau scriitori dintr-un spatiu
literar influentänd - direct sau indirect — opere sau scriitori din literaturile
proxime. in privinta stadiului actual al temei, trebuie si spunem, ca primele
incercäri de abordare a fenomenului literar maghiar, venite din partea litera¬
tilor romäni, se datoreazä criticului si publicistului Ion Chinezu, care publicä
in 1930 Aspecte din literatura maghiarä ardeleanä. De atunci au mai apärut
cäteva volume referitoare la tema comparatismului romäno-maghiar, dar majo¬
ritatea studiilor vizeazä fenomene disparate, compararea a cel mult doi autori
sau a douä opere sau semnalarea unor posibile paralelisme sau analogii. Majo¬
ritatea studiilor comparatiste abordau interferentele lirice, cele in prozä fiind
putin neglijate. Pe plan national, tema a fost abordatä de numerosi autori, dar
acestia vizau in special poezia si mai putin proza. Pe plan international, tema
nu este frecvent abordatä, desi ea se incadreazä in sfera cercetärilor literare
care vizeazä comunicarea interculturalä din spatiul central si est-european.
Fenomenul este insä mult prea complex si se aflä incä departe de a fi fost pe
deplin lämurit. Iatá de ce studiul interferentelor literare romäno-maghiare si
identificarea temelor, motivelor si fenomenelor comune se impune, mai ales in
aceasta era a galopului globaliza(n)t.