Oldal 37 [37]
OCR
36 1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC SI INTERBELIC ca punct cardinal al programului säu cunoasterea realitätii si valorificarea in creatie a latentelor specifice si pitoresti ale locului””. Familia va insista asupra faptului cä si provincia poate da reviste literare bune si creatii literare remarcabile. Un talent remarcat aici e si Pavel Dan. In paginile revistei afläm ecouri ale polemicii legate de transilvanism. „Polemica evolueazä cu date si statistici noi in functie de conjunctura politicä. La inceput, curentul transilvanismului a devenit vicios pentru statul romän, deoarece el refuza ideile revizioniste sau le trecea in planul secund al actiunilor””'. Al. Olteanu recenzeazä masiv din Napkelet, din Erdelyi Helikon, din Korunk ba chiar si din Nyugat. Un alt ziarist isi pune problema in termenii urmätori: „Ne putem intelege pe täräm cultural? Putem preconiza sincer o apropiere sufleteascä? Räspunsul e simplu: noi, cei care träim aici, in Ardeal, laolaltä, care ne frecäm zilnic coatele de aceleasi imense mese de scris, care ne tocim tocurile pe aceleasi lespezi de pavaj, in trepidatia robotei cotidiene, ne-am ciocnit la nici 0 rascruce, unii pe altii”” ... sau, intr-un alt articol: „dorim sincer o intelegere cu maghiarii fiindca, de le-am combatut defectele (dupa cum si ei au fäcut-o cu noi), le-am apreciat la justa valoare calitätile. Dorim sincer o colaborare cu maghiarii fiindcä, in istorie si civilizatie ... avem realizäri si drum aläturi de parcurs””°®. in 1920 apare la Oradea revista Cele Trei Crisuri, in care se cultivä o literaturä de tip sämänätorist, mediocru. Abecedar imprumutä stilul grafic al Biletelor de papagal al lui Arghezi. „Eforturile Abecedarului se inscriu in actiunea, tot mai largä, de päräsire a tiparului ideologic sämänätorist, ale cärei prelungiri si reanimäri mai coloreazä harta spiritualä a epocii””*. Aici se denuntä cultul vietii patriarhale si idolatrizarea figurii dezrädäcinatului, paseismul sentimental. Se recomandä intoarcerea cätre temele oferite de viata modernä, ca fn literatura americana sau cea rusa, se pledeaza pentru o literatura a veridicului si a autenticitatii. Se publica din lirica lui Emil Isac, Aron Cotrus, Simion Stolnicu, Eugen Jebeleanu, George Pipsa, Emil Popa, Grigore Popa, Radu Gyr. {in domeniul prozei se prefera Pavel Dan, Victor Papilian. „Abecedarul vädea ... un efort de spargere a conceptului inchistat al traditiei prea locale ... si optänd pentru politica culturalä a ferestrelor deschise. De aici si interesul absolut modern pentru creatia lui Stephan George, Joseph Conrad, André Malraux, Teodor Gladkov, si justa apreciere a miscärii literare a nationalitätilor, cu popularizarea a tot ce era autentic in lirica maghiarä sau sdseasca, cu excelente talmaciri din Ady — dar si cu 0 categoricä demontare a mitului nociv al transilvansimului, ale cärui subtexte politice sunt 70 Al. Dima, „Localismul creator”, in Familia, 1935, nr. 2, pp. 3-5. 71 Nae Antonescu, op. cit., p. 83. 72 M. G. Samarineanu, „Intre maghiari si romäni”, in Familia, 1935, nr. 4, p. 98. 73 Idem, „Ancheta noasträ”, in Familia, 1935, nr. 5-6, p. 65. 74 Mircea Zaciu, Ca o imensä scenä, Transilvania, Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romäne, 1996, p. 42.
