Seite 24 [24]
OCR
1.1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC 23 tors obturant si tiranic ínspre trecut. Scopul declarat al redactorului-sef Ignotius Hugó era de a promova libertatea spiritului si descoperirea si lansarea talentelor autentice. Ignotius este cel care formuleazá ideea cá cel mai mare pericol, cea mai inselätoare capcanä a spiritului maghiar e conceptia nationalä prin definitie antinomicä: maghiarii gresesc profund si tragic atunci cand se definesc prin opozitie cu altii sau cänd isi numesc valorile doar prin ceea ce-i diferentiazä si nu prin ce fi apropie de ceilalti. Aceste pusee defensive si tendinte de autodefinire prin contrast care se vor manifesta periodic atät la maghiari cät si la romänii ardeleni vor fi principala cauzä a stagnärii relatiilor culturale sau a perioadelor de noncomunicare culturalä. La aceastä scoalä a promovärii valorilor autentice, a tolerantei si a deschiderii spre occident si a asumärii principiului estetic de la Nyugat vor umbla si cei care vor înfiinta replica ardeleanä a revistei, Erdélyi Helikon. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea are loc o dezvoltare a prozei realiste. La inceputul secolului XX, apar cateva reviste cu destin scurt (Figyelö, Magyar géniusz), apoi Holnap 1908-1909, si Nyugat (1908-), revista tendintelor înnoitoare, moderniste. Fenomenele care s-au succedat in apus aici se manifesta simultan (Nietzsche si Bergson, Spencer si pozitivistii, naturalismul). Proza maghiara a fost puternic influentata de realismul critic al lui Tolstoi, Ibsen, France, sau Dostoievski si Zola. Trebuie mentionatä si resurectia tematicii populare, dar care incepe sa se indeparteze de idilismul curentului epigonismului popular national din secolul anterior. Existä si in sänul revistei Nyugat o orientare mai combativä (Ady, Möricz) si o aripä estetizantä (Babits, Kosztolänyi). Existä douä directii gi in prozä. In primul ränd se continuä traditia naturalistä care-si propune o prezentare, o reflectare veridicä a realitätii. Romanele si nuvelele devin urbane, satul si micul tärg, orasul mai mic sau mai mare, cu toatä paleta de conflicte latente, chiar analiza psihologica tsi gasesc locul in proza inceputului de secol. Pe de alta parte, influenta secesionismului vienez impune un stil romantic sau romantat, stilizat, cu un cult al frumosului. Pana in 1918, centrul spiritual al literaturii maghiare scrise in Ardeal era Budapesta. Dupa Unire, acest Centru dispare si apar mai multe centre mici. in literatura maghiara din Romania influenta si cultul artei lui Petőfi, Ady, Jókai, Mikszáth si Moricz se manifesta poate mai pronuntat decät in tara-mamaä. 1.1.3. Evolutia prozei in perioada antebelica Proza din primele douä decenii ale secolului XX are o evolutie mai lenta, fara combustiile moderniste ale liricii. Prozatorii deceniilor anterioare continua sa scrie fara a da insä capodopere. Caragiale publica doar Kir Janulea. Vlahuta si Delavrancea nu mai exercitä nicio influentä. Duiliu Zamfirescu fi apartine, cu Indreptäri, Anna, Lydda, secolului al XIX-lea junimist. Se dezvoltä proza biograficä, preponderent narativä sau descriptivä (Calistrat Hogas, I. Al. BrätescuVoinesti, Jean Bart). „La Mihail Sadoveanu, ale cärui capodopere se inscriu in
