Page 20 [20]
OCR
1.1. PEISAJUL LITERAR ANTEBELIC 19 raturá adecvatá la fondul propriu, national. Literatura e depozitara sufletului unui popor, oglinda sufletului lui. ,, Viata romdneascd deschidea mult dezbatuta chestiune a specificului national. Caci un scriitor se cuvine a se ocupa numai de realitatea inconjurätoare, care la noi e poporul de tärani romani... din specific el face (Garabet Ibräileanu, n.n.) in cele din urma nu un aspect necesar, indus, ci un postulat, determinabil a priori. ... sunt nu numai scriitori, ci si provincii care pun in productia lor mai mult specific. Muntenii imitä, Moldovenii insa sunt mult mai originali. Ibräileanu tolereazä in fine si pe Ardeleni. Provinciile respective reprezintä deci curatul romänism si, concluzie de neinläturat, alcätuiesc singure spatiul national sufletesc”*. Ibräileanu considerä cä poporanismul e „din punctul de vedere al continutului sufletesc, o modalitate de infiltrare a spiritului romänesc in literatura cultä”'”. Relatia poporanism - literaturä se defineste in functie de termenii atitudine (a scrisului) si sentiment. Demostene Botez scrie in articolul „De vorbä cu d. Mihail Sadoveanu” cä „poporanismul nu exista decät ca doctrinä socialä. Nu l-am luat niciodatä ca doctrinä literarä. Nici Viata româneascä nu l-a considerat ca doctrinä literarä. A publicat literatura de toate neamurile. Nici nu s-a fäcut niciodatä poporanism literar”#. Meritele revistei Viata româneascä nu sunt de neglijat, ele au fost recunoscute chiar de Lovinescu, dupä cum am mentionat mai sus. Literatura promovatä în paginile ei este în ansamblu realistä, cu infuzii de umanism si tendinte sociale. „Intre lirica de aspect intelectualist de la Vieata nouä si exclusivismul täränist al sämänätoristilor, Viata romäneascä reprezintä, in ciuda oscilatiilor, o pozitie de echilibru. Criteriul de selectare a colaboratorilor e talentul”?®. In privinta revistelor romänesti din Transilvania, notäm cä prima serie a revistei Tara noasträ apare intre 1907-1909 la Sibiu, sub redactia lui O. Goga. Tara noasträ era o publicatie a Astrei, care-si propunea cultivarea literaturii romäne si luminarea satelor. Seria a doua va apärea in 1922 la Cluj pana in 1926, apäränd si dispäränd apoi alternativ timp de cäteva luni. Se cultivä un traditionalism echilibrat, o literaturä militantä. Conferinta lui Goga, Ideea nationalä, rostitä la Cluj in 1923, va sintetiza programul revistei. Traditia revistelor de familie romänesti din Transilvania e inauguratä de Cosänzeana (prima serie Orästie, 1911-1915), sub redactia lui Sebastian Bornemisa. Revista se inscrie pe linia Luceafärului si pe aceea a Familiei lui losif Vulcan: „o publicatie blajinä de evocare nostalgicä a trecutului, nu departe de un sämänätorism al gändului si al simtirii, sincerä in intentii, usor idilicä si avänd credinta statornicä in lucrul durabil, bine chibzuit””. in 1913, revista se 16 G. Cälinescu, Istoria literaturii romäne de la origini pänä in prezent, Bucuresti, Minerva, 1982, pp. 586-589. 17 Viata romäneascä, 1906, nr. 1, p. 135. 18 D. Botez, „De vorbä cu d. Mihail Sadoveanu”, in Adevärul literar si artistic, 1926, nr. 268. 19 Const. Ciopraga, op. cit., 1970, p. 99. 20 Nae Antonescu, Reviste din Transilvania, Oradea, Biblioteca revistei Familia, 2001, p. 46.
